Laringita la copil

Simptome ale laringitei la copil

Principalul simptom al laringitei este reprezentat de pierderea vocii/slăbirea vocii. Copilul va prezenta inițial o tuse aspră, iritativă, părând că vrea să își curețe gâtul (veți observa că tusea dispare din când în când). De asemenea, cel mic poate prezenta și dificultăți în respirație (mai ales un bebeluș deoarece are căile respiratorii mai mici, mai înguste), precum și o febră ușoară sau inflamarea nodulilor limfatici de la nivelul gâtului. Pierderea vocii este de fapt cauzată de o inflamație temporară a laringelui, locul unde se află corzile vocale. Deoarece acestea sunt inflamate, aproape se ating și nu mai vibrează. Dacă este vorba și despre o altă infecție respiratorie subiacentă, pot apărea și: durere de cap, rinoree, durere la înghițit, stare de oboseală.

Simptomele persistă de obicei un interval de 2-4 zile și dispar în mod spontan, dar există și situații când se pot agrava; trebuie consultat medicul în cazul în care dificultatea în respirație persistă sau dacă laringita durează mai mult de 2 săptămâni (devine cronică). Dacă în plus față de aceste simptome apare și durerea de ureche, trebuie să consultați un medic ORL.

Citește și: Totul despre laringita

Cauze ale laringitei la copil

În primul rând trebuie să înțelegeți câteva informații de ordin anatomic: laringele este localizat în porțiunea superioară a căilor respiratorii (între faringe și treahee) și conține corzile vocale care, atunci când se infectează/inflamează, se măresc și de aceea apare răgușeala (în cazuri grave este obstrucționată respirația).

Cea mai des întâlnită formă de laringită este definită drept o infecție cauzată de un virus (forma bacteriană sau cea fungică apar mai rar). Laringita poate fi cauzată și de: alergii, infecție bacteriană, bronșită, reflux gastroesofagian, leziuni (lovituri, traume), iritanți și substanțe chimice, pneumonie. Unele forme de laringită apar la copii asociate cu un blocaj respirator fatal și presupun: crup, epiglotită.

În funcție de durată, există două forme în care se prezintă laringita: acută și cronică. Prima și cea mai frecventă este cauzată de o răceală sau gripă și poate reprezenta consecința bronșitei sau a pojarului. Copiii sunt mai vulnerabili în ceea ce privește această afecțiune deoarece cartilajul care le protejează laringele este extrem de slăbit comparativ cu al adulților (nu este suficient de rezistent pentru a combate inflamația).

Diagnostic

O examinare fizică din partea unui medic de familie/pediatru poate releva dacă răgușeala este cauzată de o infecție de tract respirator. Dacă răgușeala durează mai mult de o lună, este necesar și un control din partea medicului ORL care poate efectua testări ale gâtului și ale porțiunii superioare a căilor respiratorii. Acestea constau în teste sanguine sau în exudat faringian (când sunt suspectate cauze bacteriene sau fungice). În situațiile mai grave se poate impune o laringoscopie (presupune examinarea laringelui cu ajutorul unui tub subțire ce conține o cameră video și o sursă de lumină introdus prin nas - anestezie locală sau prin gură - anestezie generală), tomografie computerizată, RMN și biopsie (când este suspectat cancer). Alte teste ce pot fi necesare: testare alergologică cutanată sau radiografie (pentru piept și gât - se caută anomalii precum îngustarea sau inflamarea laringelui).

Tratament

Asigurați-vă că cel mic se hidratează pe cât de mult posibil; oferiți-i frecvent lichide (în special apă). Amplasați în camera sa un umidificator sau apelați la inhalații mentolate (vor ameliora senzația de disconfort asociată laringitei) și încurajați-l să facă un repaus vocal pentru a reduce inflamația corzilor vocale (șoptitul presupune un efort suplimentar asupra laringelui). Evitați un mediu uscat și cu mult praf. În cazul alimentației, optați pentru alimente cu textură moale. Se pare că poate fi de ajutor și gargara cu soluție salină (apă cu sare) caldă pentru durerea de gât. Când laringita însoțește o infecție respiratorie superioară, pot fi de ajutor decongestionante și analgezice (paracetamol sau ibuprofen, în funcție de recomandarea medicului, sub nicio formă aspirină care este interzisă copiilor cu vârsta mai mică de 18 ani deoarece poate determina apariția sindromului Reye). Dacă laringita la copil persistă, medicul poate recomanda cortizon pentru a reduce inflamația corzilor vocale și a ușura respirația. Rețineți că, deoarece forma cea mai întâlnită de laringită este cauzată de un virus, antibioticele nu vor fi eficiente (desigur, în forma de laringită bacteriană se impun). Când laringita ascunde o altă afecțiune, precum boala de reflux gastroesofagian sau o alergie, se impune tratarea acesteia cu medicamente care reduc aciditatea de la nivelul stomacului, respectiv cu antihistaminice. De cele mai multe ori o formă ușoară de laringită dispare de la sine, fără vreun tratament specific.

Dacă laringita nu dă semne de retragere se poate încerca o formă de tratament homeopat (adiminstrarea in doze mici a unor medicamente care ar putea dăuna în cantități mari). Un astfel de produs este Tonsilotren, din magazinul online VavianPharma. Acesta este un medicament homeopat folosit pentru problemele faringo-amigdalite. Se poate folosi pentru un tratament îndelungat și chiar de mai multe ori pe an. Este primit bine de oamenii de toate vârstele, chiar și de copii datorită lipsei reacțiilor adverse.

Din punctul de vedere al complicațiilor, poate apărea o gravă dificultate în respirație ce presupune un control medical urgent. Un copil de vârstă mică care nu se confruntă cu erupție dentară și întâmpină dificultate în respirație, în înghițire sau salivează abundent, un copil cu vârsta mai mică de 3 luni cu răgușeală, un copil cu o răgușeală care persistă mai mult de 1 săptămână necesită de asemenea o consultație medicală urgentă.

Pentru a preveni apariția laringitei: evitați intrarea în contact a copiilor cu persoane care se confruntă cu infecții superioare respiratorii în timpul sezonului rece, încurajați-i pe cei mici să respecte regulile de igienă (în special cu privire la spălatul pe mâini înainte de masă) și să nu își forțeze vocea și, nu în ultimul rând, încetați să fumați în preajma lor (fumatul pasiv este extrem de nociv pentru copii, în plus în acest mod preveniți apariția tumorilor de la nivelul capului, gâtului sau plămânilor care pot cauza răgușeală). Pentru copiii care suferă de reflux gastroesofagian ajută să le ridicați capul cu ajutorul unor perne în timpul somnului (pentru a proteja laringele de refluxul acid din stomac). Nu în ultimul rând, încurajați copiii să vorbească normal și să nu ridice vocea excesiv.

Mulțumim doamnei doctor Cătălina Bicoi pentru informațiile oferite. 

Surse: 

www.nlm.nih.gov; www.motherforlife.com; www.nhs.uk