Boala Menetrier: cauze, simptome și tratament
Bolile rare afectează diverse organe, printre care și cele ce fac parte din sistemul digestiv, spre exemplu stomacul. Printre asemenea boli se numără și boala Menetrier, considerată în prezent o afecțiune foarte rară. Întâlnindu-se atât la copii, cât și la persoanele adulte, poate fi însoțită de simptome similare altor boli. De aceea, nu este la îndemână de diagnosticat și de tratat.
Sari la
Ce este boala Menetrier
Având și denumirile de „gastrită hipertrofică gigantică”, „gastrită hipertrofică”, „gastropatie hipertrofică” sau „gastropatie hipertrofică hipoproteică”, boala Menetrier (Ménétrier) se referă la o afecțiune care implică o îngroșare importantă a mucoasei stomacului. De fapt, multiplicarea excesivă a celulelor responsabile de producerea mucusului ce protejează stomacul de acizii gastrici conduce la îngroșarea exagerată a pliurilor de pe suprafața acestui organ.
Descrisă pentru prima dată de medicul francez Pierre Ménétrier în 1888, această boală este foarte rară. De altfel, în anul 2025 erau raportate sub 1000 de cazuri la nivel global.
Boala Menetrier poate fi întâlnită la:
- Adulți cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani: boala Menetrier este mai frecventă la bărbați decât la femei;
- Copii sub vârsta de 10 ani.
De ce apare boala Menetrier
Până în momentul de față, nu se poate spune exact care sunt cauzele responsabile de boala Menetrier. În general, oamenii de știință consideră că boala apare din pricina activării excesive a receptorului factorului de creștere epidermală (EGFR). EGFR este o proteină din celulele de la nivelul mucoasei stomacului, care are rolul de a asigura dezvoltarea normală și repararea acestora.
La o persoană cu boala Menetrier, EGFR se activează anormal din cauza producției excesive a altui factor de creștere: factorul de creștere transformant alfa (TGF-α). La rândul său, acesta din urmă se leagă de receptorul factorului de creștere epidermală și îl activează. Când intervin anomalii atât în funcționarea receptorului factorului de creștere epidermală, cât și a factorului de creștere transformant alfa, mucoasa stomacului se inflamează și se îngroașă.
În condiții normale, proteinele din sânge nu pătrund în stomac. În situația în care survin anomaliile menționate, proteinele, cu precădere albumina, ajung în acest organ. Odată ce se întâmplă așa, se produc pierderi de proteine. Albumina este produsă de ficat, reprezentând proteina cea mai abundentă din plasma sanguină. Principalul rol al albuminei este menținerea apei în vasele de sânge.
Declanșarea bolii Menetrier este asociată și cu prezența unor infecții în organism. Mai exact, în cazul adulților este vorba despre infecția cu bacteria Helicobacter pylori, responsabilă de ulcer sau de gastrită cronică. În privința copiilor, numeroase cazuri de boala Menetrier sunt asociate cu infecțiile cu Cytomegalovirus, în condițiile în care infecția poate crește producția de factor de creștere transformant alfa.
În același timp, în cazuri rare, și alte infecții au fost asociate cu creșterea riscului de apariție a bolii Menetrier la copii. Printre astfel de infecții se numără, de exemplu, cele cu virusul Herpes simplex, cele cu parazitul Giardia lamblia și cele cu bacteria Mycoplasma pneumoniae.
Totodată, au fost semnalate foarte rar cazuri de boala Menetrier în familie, mai ales la frați.
Semne că ai boala Menetrier
Anumite persoane cu această boală nu au deloc simptome. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, manifestările care însoțesc boala Menetrier sunt:
- Greața și vărsăturile;
- Diareea;
- Pierderea nejustificată în greutate;
- Pierderea apetitului;
- Melena: scaunul negru, care apare ca urmare a eliminării sângelui digerat la nivelul tractului digestiv;
- Stările persistente de oboseală din pricina anemiei.
În plus, dacă au loc scurgeri excesive de proteine în tractul gastrointestinal, pot interveni:
- Scăderea nivelului de albumină din sânge;
- Acumulări excesive de fluide (edem) la nivelul membrelor inferioare.
Alte semne ale bolii Menetrier sunt:
- Reducerea producției de acid gastric sau absența completă a acestuia: în asemenea situație, digestia este grav afectată;
- Producerea excesivă de mucus la nivelul stomacului.
Dispepsia sau durerile de stomac în capul pieptului: tot ce trebuie să știi
Cum diagnostichezi boala Menetrier
Ținând cont de faptul că această afecțiune este rară, sunt necesare mai multe investigații pentru a stabili un diagnostic, astfel:
- O endoscopie digestivă: datorită endoscopiei, medicul observă pliurile de la nivelul mucoasei stomacului, în special din partea superioară a acestuia. De asemenea, în timpul procedurii se măsoară nivelul de acid gastric și, în plus, pot fi prelevate probe pentru efectuarea unei biopsii;
- Teste imagistice: spre exemplu, endoscopia ultrasonografică, examenul CT sau RMN. Toate aceste investigații sunt utile pentru examinarea detaliată a mucoasei stomacului și pentru detectarea unor complicații precum acumularea de lichid în abdomen. Pentru realizarea unei endoscopii ultrasonografice se folosește un dispozitiv care are atât proprietățile unui endoscop obișnuit, adică a unui tub subțire și flexibil dotat cu sursă de lumină și cameră video, cât și cele ale unui ecograf;
- Analize de sânge: de pildă, pentru măsurarea nivelului albuminei, pentru măsurarea nivelului de fier, pentru detectarea bacteriei Helicobacter pylori sau a Cytomegalovirusului.
În vederea diagnosticării corecte a bolii Menetrier, medicii trebuie să excludă alte afecțiuni, de pildă:
- Sindromul Zollinger-Ellison: este o boală rară, caracterizată de apariția unor tumori la nivelul pancreasului sau intestinului subțire. Din pricina acestor tumori, se ajunge la creșterea excesivă a nivelului de acizi gastrici;
- Gastrita produsă de bacteria Helicobacter pylori;
- Gastrita limfocitară hipertrofică: este o inflamație a mucoasei gastrice, provocată de infiltrarea unei cantități ridicate de limfocite-T pe suprafața acesteia;
- Polipii la nivelul stomacului;
- Adenocarcinomul gastric: reprezintă cel mai frecvent cancer la stomac.
Cum tratezi boala Menetrier
În momentul de față nu există încă un tratament care să se adreseze bolii Menetrier. În schimb, se prescriu medicamente menite să atenueze simptomele și să prevină complicațiile.
Spre exemplu, se folosește din ce în ce mai mult medicamentul cetuximab (Erbitux), care blochează receptorul factorului de creștere epidermală. Anumite studii arată că acest medicament contribuie la îmbunătățirea calității vieții fiindcă oferă efecte pozitive, cum ar fi:
- Normalizarea nivelului de proteine din sânge;
- Diminuarea inflamațiilor;
- Faptul că pacienții reușesc să câștige în greutate;
- Îmbunătățirea producției de acizi gastrici.
De cele mai multe ori, cetuximab este bine tolerat însă, uneori, intervin și efecte adverse, printre care erupții pe piele, scăderea nivelului de magneziu, complicații cardiace sau la nivelul plămânilor etc. De asemenea, medicii susțin că, în anumite cazuri, simptomele revin după întreruperea tratamentului.
În situația în care este detectată și o infecție cu bacteria Helicobacter pylori sau cu Cytomegalovirus, se prescrie un tratament care să se adreseze acestor infecții.
Pe lângă un tratament medicamentos, în caz de boala Menetrier pot fi recomandate și măsurile de mai jos:
- Adoptarea unei diete bogate în proteine pentru a le înlocui pe cele care se pierd în stomac;
- Administrarea unor suplimente alimentare cu vitamine și minerale;
- Administrarea perfuziilor cu albumină umană: sunt indicate pentru a crește temporar nivelul albuminei din sânge și pentru reducerea edemului.
Când este vorba despre formele severe ale bolii Menetrier, iar starea pacienților nu se îmbunătățește datorită medicamentelor, nu este exclus să se efectueze o intervenție chirurgicală. Practic, dacă pierderile de proteine sunt masive, dacă simptomele sunt severe și se ajunge la concluzia că există și risc de cancer, se apelează la îndepărtarea totală a stomacului (gastrectomie totală).
Cum previi boala Menetrier
Medicii atrag atenția asupra următorului aspect: nu se poate vorbi despre metode de prevenție specifice pentru boala Menetrier. În ciuda acestui fapt, riscurile asociate cu factorii ce contribuie la apariția bolii și complicațiile pot fi gestionate prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Cu alte cuvinte, este indicat să se adopte o dietă echilibrată, să se renunțe la consumul de alcool și/sau la fumat și să se ia măsuri binevenite pentru reducerea stresului.
Având în vedere că persoanele cu boala Menetrier au un risc mai ridicat de a dezvolta cancer gastric prin comparație cu cele care nu suferă de această boală, este necesar să fie monitorizate periodic și să se efectueze endoscopii o dată pe an sau în funcție de recomandarea medicului gastroenterolog.
Surse foto: istockphoto.com, Image by gpointstudio on Magnific, youtube.com
Surse articol: amjcaserep.com, ncbi.nlm.nih.gov, mayoclinic.org, medanta.org, patient.info, pmc.ncbi.nlm.nih.gov, ovid.com, rarediseases.org, sfatulmedicului.ro
Urmareste-ne pe Google News
