Care este diferența dintre CT și RMN

Care este diferența dintre CT și RMN?

Principala diferență dintre CT și RMN este faptul că scanarea CT folosește raze X pentru a produce imagini din interiorul corpului, în timp ce RMN-ul folosește câmpuri magnetice puternice și impulsuri de frecvență radio pentru a produce imagini detaliate ale organelor și ale altor structuri interne ale corpului. Prin urmare, scanarea CT folosește radiații, pe când RMN-ul nu. Totodată, scanarea CT e rapidă, nedureroasă și noninvazivă. Chiar dacă scanarea RMN este tot noninvazivă, ea este zgomotoasă, durează mai mult timp și poate provoca claustrofobie (anxietate din cauza faptului că se află în spațiul închis al mașinii). Alte diferențe majore între cele două metode de diagnostic sunt faptul că RMN-urile oferă informații mai detaliate despre organele interioare (țesuturile moi), cum ar fi creierul, sistemul scheletului, sistemul de reproducere și alte sisteme de organe față de informațiile furnizate de o scanare CT. De asemenea, scanarea RMN este mai costisitoare decât scanarea CT.

Cum funcționează scanarea CT?

O scanare CT folosește razele X pentru a forma imagini din interiorul corpului omenesc. Principiul de funcționare constă în folosirea mai multor raze X în unghiuri diferite și sintetizarea acestora pentru a forma imagini tridimensionale a unui organ sau sistem de organe interne. De obicei, o scanare CT este folosită pentru a examina fracturile osoase, tumori, pentru a monitoriza cancerul sau pentru identificarea sângerărilor interne.

Cum funcționează scanarea RMN?

RMN-ul este o scanare care folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a produce o imagine detaliată a țesuturilor moi și oaselor corpului. RMN este de obicei folosit pentru a vedea dacă sunt probleme cu articulațiile și încheieturile, pentru a identifica o hernie de disc, pentru a observa creierul, sânii, inima sau vasele de sânge.

Care metodă este mai sigură?

În principiu, amândouă metodele de diagnostic sunt relativ sigure. Cu toate acestea, pot exista anumite probleme. O diferență dintre CT și RMN în ceea ce privește siguranța o reprezintă dispozitivele metalice care există în corpul uman. Aceste dispozitive pot reprezenta o problemă deoarece ele pot interacționa cu câmpul magnetic și pot fi scoase de la locul lor, rănind grav pacientul. Prin urmare, RMN-ul nu trebuie făcut la pacienții care au, de exemplu, clipuri de anevrism (clipuri ale vaselor din creier) doar în cazul în care se știe că aceste clips-uri sunt sigure pentru RMN. În timpul RMN-ului, aceste clipuri pot fi scoase și pacientul ar putea muri din cauza sângerării în creier. Totodată, examenul de RMN nu este indicat persoanelor cu proteze metalice articulare, femeilor cu dispozitive intrauterine, persoanelor cu plasture transdermice sau celor care au stimulatoare cardiace sau defibrilatoare. În scanarea CT nu se identifică acest gen de probleme, însă pe de altă parte, ea expune pacientul la radiații (chiar dacă este o doză relativ mică). De asemenea, scanarea tomografică nu este recomandată în timpul sarcinii, iar persoanele obeze s-ar putea să nu încapă în aparatul care realizează scanarea. 

În unele cazuri, există posibilitatea ca pacientul să aibă nevoie de o scanare CT și apoi de un RMN. Explicația constă în faptul că scanarea CT este limitată când vine vorba de detalii atunci când este utilizată pentru diagnosticarea problemelor de țesuturi moi. Un exemplu în acest sens sunt accidentările sportivilor de performanță care necesită în prima fază o scanare CT de exemplu a unei glezne sau a unui genunchi pentru a observa dacă există vreo fractură. În cazul în care nu este vorba de nicio fractură, cel mai probabil medicul va comanda și RMN-ul pentru a obține o imagine mult mai detaliată care va evalua nivelul de deteriorare a ligamentelor și a altor țesuturi moi din zona rănită. Având în vedere aceste diferențe dintre CT și RMN și în funcție de fiecare caz în parte, medicul va decide care este cea mai bună metodă de diagnostic.

Surse: healthline.com, medicinenet.com