Nu am nevoie de niciun tratament care să mă vindece de vitiligo. Este superputerea mea!

Suferă de vitiligo încă din copilărie

Sultan Rashid are 25 de ani, este de origine pakistaneză, dar trăiește alături de familia sa în Marea Britanie (în Watford, Herfordshire). El a povestit, pentru „Mirror”, că s-a speriat când, la vârsta de 9 ani, a sesizat că avea pe piept o pată albă, ce s-a extins treptat pe tot corpul.

Părinții l-au dus la medic, inițial nu i s-a pus un diagnostic și abia după câțiva ani, la vârsta de 12 ani, a aflat că are vitiligo. 

A adus în prim-plan obstacolele cu care s-a confruntat în copilărie din cauza bolii

Tânărul cu vitiligo a explicat că i-a fost foarte greu să accepte că era diferit de alți copii și că de multe ori se simțea singur în perioada adolescenței. Pentru sursa citată, a relatat următoarele:

„Nu înțelegeam de ce toate acele lucruri mi se întâmplau tocmai mie. În interior mă simțeam ca orice puști de 12 ani, căruia îi plăcea să joace fotbal în parc cu prietenii săi, însă știam că la exterior eram diferit de ceilalți. Copiii pot da dovadă de cruzime- este vorba despre faptul că nu înțelegeau ce era cu mine, nici chiar părinții mei nu înțelegeau. Eram diferit, dar cu toate acestea eram aceeași persoană. Știam că eram înconjurat de dragoste, însă am crescut simțindu-mă singur. Să te gândești permanent că te afli pe un teren fragil este epuizant.”

Treptat, pe măsură ce a înaintat în vârstă, a început să fie tot mai îngrijorat pentru viitorul său, așa cum reiese tot din confesiunea sa pentru sursa citată anterior: „Aveam îndoieli legate de faptul că m-aș putea căsători, că aș putea avea un loc de muncă, mă gândeam că era nevoie să mă schimb.”

A explicat cum s-a împăcat cu el însuși 

Sultan a dezvăluit că, la vârsta de 18 ani, a avut o revelație, dându-și seama că, indiferent de evoluția bolii de care suferea, va rămâne de fapt aceeași persoană. Pentru sursa menționată, a precizat: „Îmi amintesc cum mă priveam în oglindă și cum vorbeam cu mine însumi, spunându-mi „într-o zi o să ai pielea de o singură culoare, nu o să mai fii tu.” După aceea am realizat însă că tot eu eram și că nu aș fi schimbat asta pentru nimic în lume, am început să fiu fericit pentru că eram acea persoană.”

Consideră că vitiligo este superputerea lui

Perspectiva asupra bolii sale s-a modificat și după ce a văzut-o pe Winnie Harlow, un model canadian ce suferă de vitiligo. Astfel, la vârsta de 21 de ani, Sultan a început să semneze contracte cu agenții de modelling. De atunci a lucrat cu brand-uri celebre și a devenit ambasador „Changing Faces”, un ONG din Marea Britanie care sprijină copiii și adulții ce au pe față semne vizibile, fie din naștere, fie provocate de un accident sau de o boală. 

Stând de vorbă cu „Mirror”, a insistat asupra ideii că vitiligo este parte din identitatea sa și că nu mai  consideră neapărat necesar să-și trateze boala: „Trebuie să îmbrățișezi ceea ce te face diferit și să nu te mai opui, așa ești tu și trebuie să fii mândru/ă de asta. Este superputerea ta. Sunt persoana de acum întrucât mi-am recunoscut superputerea. De fapt, cred că este cel mai bun lucru care mi s-a îmtâmplat. Nu mai consider că vitiligo este ceva ce trebuie „tratat”.

A vorbit despre tratamentele pe care le-a urmat

La un moment dat, medicii i-au prescris o cremă pe bază de steroizi și terapie cu lumină. După aceea, Sultan a sesizat că pe piele i-au apărut bășici după o zi petrecută în parc. El a adus în discuție și un nou tratament pentru vitiligo, ce ar putea fi disponibil din acest an în Marea Britanie. Nu s-a ferit să spună că acel medicament, un unguent (Ruxolitinib), are și efecte adverse, precum slăbirea sistemului imunitar și, în plus, lasă un gust neplăcut în gură. Pentru aceeași sursă, a venit cu următoarele mențiuni: „Oricine ar trebui să decidă dacă să urmeze tratamentul sau nu, însă cred că mai înainte de a recurge la acest unguent trebuie să consulți mai întâi medicul de familie și un dermatolog. Eu nu cred că aș încerca acest tratament întrucât vitiligo este parte din mine.”

La finalul confesiunii sale, Sultan a atras atenția asupra faptului că numeroase persoane din țara sa nu au deloc informații legate de afecțiunile dermatologice și de aceea ajung să adreseze întrebări nepotrivite: „Când mergeam pe stradă, am întâlnit persoane care m-au întrebat dacă boala mea este contagioasă- cred că este vorba despre un anumit nivel al ignoranței.”