Analize in sarcina: rezultate care NU trebuie sa te ingrijoreze

In perioada sarcinii medicii iti vor recomanda sa faci mai multe seturi de analize de sange sau urina din rezultatele carora sa poata determina starea ta de sanatate. Uneori insa, atunci cand vei primi rezultatele de laborator, vei incerca sa afli, inainte sa ajungi la medicul care ti le va interpreta, daca starea ta de sanatate este buna, iar citind valorile inscrise te vei ingrijora pentru ca, aparent, nu se incadreaza in limitele normale. In primul rand, trebuie sa stii ca numai medicul te poate lamuri in legatura cu realitatea sanatatii tale. In al doilea rand, trebuie sa stii ca in perioada sarcinii anumite analize pot fi modificate in mod normal.

Anticorpi Hepatita

In timpul sarcinii, medicul iti va recomanda sa faci o analiza care sa determine daca ai sau nu anticorpi pentru Hepatita B. Pe foaia cu rezultate de laborator pot sa apara urmatoarele variante, a caror interpretare este urmatoarea:

Anticorpi Hepatita C

Una dintre infectiile virale care iti pot afecta sarcina este infectia cu virusul hepatitei C, de aceea medicul care iti urmareste sarcina o sa iti recomande sa faci o analiza si pentru detectarea acestei boli. In cazul in care vei fi ingrijorata de rezultatele primite pana cand le va interpreta medicul, trebuie sa stii ce inseamna valorile inscrise in fisa medicala primita de la laborator.

Calciu scazut sau crescut

Calciul este un element intalnit frecvent in organism, mai ales in oase si in dinti si indeplineste roluri multiple in organism: intervine in procesul de coagulare, in metabolismul osos, in transmiterea influxului nervos, reglarea ritmului cardiac sau contractiile musculare.

In mod normal, in sange, calciul total are valoarea normala de 9 - 11 mg/dl, iar cel ionic de 4,5 - 5,5 mg/dl.

In timpul sarcinii, este posibila o usoara scadere a calciului, semn ca trebuie sa suplimentezi aportul de calciu, prin alimentatie ori suplimente minerale, insa numai in conformitate cu indicatiile medicului care iti urmareste sarcina. In cazul in care buletinul tau de analize indica o crestere usoara, aceasta poate fi un semn al deshidratarii.

Fibrinogen marit

Fibrinogenul este factorul I plasmatic al coagularii, o proteina esentiala pentru formarea cheagurilor de sange, care este produsa de ficat si pusa in circulatie impreuna cu alti peste 20 de factori de coagulare. Fibrinogenul este o analiza a sangelui efectuata, de obicei, impreuna cu alte teste pentru coagularea sangelui si ajuta medicul sa evalueze capacitatea organismului tau de a forma un cheag de sange. Capacitatea de a forma cheaguri de sange este foarte importanta in cazul in care ai o rana care sangereaza (cheagul de sange va putea opri hemoragia) si desigur, in timpul nasterii. Valorile crescute ale fibrinogenului sunt normale (in anumite limite, desigur) in timpul sarcinii: este modul prin care organismul tau incearca sa se pregateasca pentru a reduce hemoragia care o sa apara in timpul nasterii.

Glicemia scazuta sau crescuta

Glicemia reprezinta concentratia glucozei in sange. Valorile normale ale glicemiei sunt, in afara sarcinii, intre 73 si 110 mg/dl pe nemancate si sub 140 mg/dl la 2 ore dupa masa, iar in perioada sarcinii valorile considerate normale trebuie sa se incadreze intre 60 si 90 mg/dl, si sub 120 mg/dl la 2 ore dupa masa. Glicemiile mai mari decat 126 mg/dl, pe nemancate, la cel putin 2 determinari, arata prezenta diabetului. Glicemiile care nu sunt nici normale, insa nici mai mari de 126 de mai multe ori pot fi sau nu manifestarea unui diabet zaharat, si sunt denumite de unii specialisti "prediabet". In cazul in care glicemia ta este mai mica, trebuie sa tii cont de faptul ca in timpul sarcinii, glicemia este cu 15-20% mai mica, deoarece aportul de energie al fatului este dat de glucoza ta. In cazul in care glicemia ta este mai mare, medicul poate sa solicite un test de toleranta la glucoza, care poate fi realizat intre saptamanile 24-28 de sarcina si poate depista diabetul gestational.

Hematocrit scazut

Hematocritul reprezinta volumul de globule rosii raportat la volumul de sange, exprimat in procente si este o analiza care se efectueaza in cadrul hemoleucogramei, valoarea ei fiind utilizata la determinarea indicilor eritrocitari: volumul eritrocitar mediu (VEM), concentratia medie a hemoglobinei eritrocitare (MCHC) si cantitatea medie de hemoglobina pe eritrocit (MCH). Hematocritul impreuna cu acesti indici eritrocitari sunt utili pentru diagnosticul diferential al diferitelor tipuri de anemii. La femei, concentratia normala a hematocritului trebuie sa se incadreze intre 36% si 42%.

In timpul sarcinii, poti observa in buletinul de analize ca valoarea acestuia este scazuta, acesta fiind unul dintre semnele unei anemii. Nu trebuie sa te ingrijorezi foarte tare: este o reactie relativ normala a organismului tau in timpul sarcinii. Medicul care iti urmareste sarcina iti va da mai multe detalii si iti va recomanda o dieta potrivita, dar si suplimente cu fier pentru a evita agravarea anemiei.

IgG scazut

IgG reprezinta 75% din imunoglobulinele plasmatice. IgG sunt anticorpii majori produsi ca raspuns la un contact secundar cu un antigen; strabat endoteliile si placenta si induc pasiv imunitatea la nou nascut. Scaderile semnificative de IgG, de cauza congenitala sau dobandita, cresc susceptibilitatea individuala pentru infectii bacteriene, iar nivelurile crescute de IgG se intalnesc la persoanele imunocompetente, ca raspuns la o mare varietate de procese infectioase sau inflamatorii.

Prezenta anticorpilor IgG specifici a fost demonstrata pentru numeroase organisme; impreuna cu determinarea IgM specifice contribuie la diagnosticul serologic de infectie acuta sau cronica. La adulti, valorile normale trebuie sa se incadreze intre 700-1600 mg/dL. In cazul in care observi ca rezultatul IgG este mai mic decat aceste valori, trebuie sa stii ca in timpul sarcinii este normal acest rezultat.

Anticorpi anti-citomegalovirus tip IgM si IgG

Virusul citomegalic face parte din aceeasi familie cu virusul herpes simplex si virusul varicelo-zosterian. In cazul in care vei face si tu aceste analize, trebuie sa stii ca o crestere a nivelului de anticorpi anti-Citomegalovirus IgG si IgM poate fi constatata si daca esti infectata cu virusul rujeolic, herpetic sau varicelo-zosterian, datorita unei reactivitati incrucisate in cadrul familiei herpesvirusurilor. De asemenea, in cazul in care ai o infectie acuta cu virusul Epstein-Barr esti susceptibila de a prezenta o reactie incrucisata cu virusul citomegalic.

De asemenea, specialistii asigura viitoarele mamici ca serologia (reactia antigen - anticorp) materna nu are valoare predictiva in ceea ce priveste probabilitatea infectiei fatului. Folosirea tehnicii PCR de detectare a genomului viral in lichidul amniotic poate fi utila pentru diagnosticul infectiei fetale dupa saptamana 21 de sarcina.

Din pacate, absenta anticorpilor IgM nu exclude insa posibilitatea unei infectii congenitale (10-30 % din nou-nascutii infectati nu dezvolta anticorpi IgM specifici), de aceea izolarea virusului din urina in cursul primei saptamani de viata ramane cea mai buna modalitate de diagnostic al infectiei congenitale. In cazul in care nu stii ce inseamna rezultatele trecute pe buletinul tau de analize, pana cand vei merge la medic pentru interpretare, trebuie sa stii ca determinarea Anti-Citomegalovirus IgG poate fi citit astfel:

• negativ - presupune absenta expunerii; in timpul sarcinii vei repeta recoltarea pentru determinarea anticorpilor IgG in luna a 4-a de sarcina;

• echivoc - se recomanda repetarea determinarii dupa o saptamana;

• pozitiv - indica expunere in antecedente la virusul citomegalic; se recomanda efectuarea anticorpilor IgM din acelasi ser; obtinerea unui rezultat negativ exclude infectia primara (la pacientele gravide se considera ca exista un risc minim de infectie congenitala si nu sunt necesare investigatii ulterioare).

Un rezultat pozitiv pentru anticorpii IgM este de asemenea sugestiv pentru infectia recenta, dar diagnosticul si tratamentul vor fi stabilite cu exactitate dupa mai multe analize.

Anticorpi Rubeola

Virusul rubeolei este un togavirus cu ARN monocatenar care determina una din infectiile exantematoase ale copilariei. In ciuda faptului ca rubeola este o boala a copilariei, trebuie sa stii ca infectia cu virusul rubeolei poate avea consecinte foarte grave daca o contractezi in cursul primelor patru luni de sarcina.

In cazul in care nu prezinti imunitate, exista un risc mare de afectare a bebelusului. Rubeola congenitala determina aparitia unor defecte severe, multe dintre acestea fiind permanente: cataracta, surditate, hepatosplenomegalie, retard psihomotor, anomalii osoase, cardiopatii, neuropatii. Atunci cand faci acest test de sange, pe buletinul de analize poate sa apara inscris unul dintre urmatoarele rezultate:

Valorile normale Anticorpi IgG Virusul rubeolei:

• <5 UI/mL, ceea ce inseamna ca nu ai imunitate; in timpul sarcinii vei repeta recoltarea pentru determinarea anticorpilor IgG in saptamanile 16-18 de sarcina, chiar in absenta unei expuneri cunoscute la virusul rubeolei

• ≥ 5, dar <10 UI/mL: rezultatul este echivoc si se recomanda repetarea analizei dupa o saptamana.

Valori crescute Anticorpi IgG Virusul rubeolei:

• ≥10 UI/mL, inseamna un rezultat pozitiv si indica infectie in antecedente / vaccinare / infectie recenta. Se recomanda efectuarea anti-rubeola IgM din acelasi ser; obtinerea unui rezultat negativ confirma infectia in antecedente si prezenta statusului imun.
In cazul in care medicul observa o crestere de patru ori a nivelului anticorpilor IgG in seruri perechi obtinute la interval de 14-21 zile inseamna ca se confirma infectia recenta.

Anticorpi Toxoplasmoza

Toxoplasma gondii este un protozoar care provoaca o infectie denumita toxoplasmoza, una dintre afectiunile incluse in paleta TORCH de analize in sarcina. Acest grup de teste verifica existenta unui grup de boli infectioase care pot cauza probleme de sanatate femeii insarcinate si defecte de nastere bebelusului inca nenascut si cuprinde toxoplasma, rubeola, citomegalovirus si virusul herpes simplex. In cazul in care esti insarcinata si medicul care iti urmareste sarcina ti-a recomandat sa faci si acest test, chiar daca medicul iti va interpreta cel mai corect rezultatele, tu trebuie sa stii ce inseamna ele atunci cand primesti buletinul de analize de la laborator, pentru a evita o stare de ingrijorare poate inutila.

In primul rand, este bine sa stii ca atunci cand cineva este expus bacteriei Toxoplasma gondii, sistemul lui imunitar raspunde prin producerea de anticorpi, iar in sange vor fi prezente 2 tipuri de anticorpi: IgM si IgG. Anticorpii IgM sunt primii produsi de corp ca raspuns al infectiei, fiind prezenti la majoritatea persoanelor expuse virusului in 1-2 saptamani de la contact. Productia anticorpilor IgM creste pentru o perioada scurta de timp, apoi scade. Cateva luni mai tarziu, nivelul anticorpilor Toxoplasma IgM scade de obicei sub valori ce pot fi detectate. O cantitate aditionala de anticorpi IgM sunt produsi in cazul reactivarii infectiei si/ sau cand pacientul are o infectie cronica.

Anticorpii IgM sunt singurii produsi de fat; atunci cand ei se gasesc in sangele unui nou-nascut indica o infectie congenitala. Anticorpii IgG sunt produsi de corp la cateva saptamani de la infectarea initiala cu Toxoplasma, oferind protectie pe termen lung. Nivelul IgG creste in timpul infectiei primare, apoi se stabilizeaza pe masura ce infectia se rezolva si parazitul devine inactiv. Odata expusa Toxoplasmei gondii, vei avea o cantitate masurabila de anticorpi IgG in sange pentru tot restul vietii. Anticorpii IgG pot fi folositi, la fel ca si cei IgM, pentru a confirma prezenta recenta sau anterioara a infectiei cu Toxoplasma gondii.

Tu ce ai fi vrut sa stii sa interpretezi imediat ce ai primit rezultatele analizelor de la laborator?