Colestaza de sarcină: cauze, simptome și tratament

Ce este colestaza de sarcină

Colestaza se referă la reducerea sau la stoparea fluxului bilei, adică a fluidului cu rol în descompunerea grăsimilor în acizi grași în cadrul procesului de digestie. Dacă bila se acumulează în ficat în perioada sarcinii, se poate vorbi despre colestaza de sarcină sau despre colestaza obstetrică, o afecțiune care intervine mai ales în al treilea trimestru, în jurul săptămânii 28. De cele mai multe ori, această problemă de sănătate dispare la câteva zile după naștere, când nivelul acizilor biliari începe să revină la normal. 

Medicii atrag atenția asupra următorului aspect: dacă ai colestază la prima sarcină, riscul de recurență pe parcursul viitoarelor sarcini este de aprox. 60%-70%. De asemenea, dacă te confrunți cu o formă gravă de colestază de sarcină, șansele de a trece din nou prin așa ceva sunt de aprox. 90%. 

Simptomele care anunță colestaza de sarcină

Principalul simptom care anunță colestaza în perioada sarcinii este mâncărimea intensă a pielii, care începe de la nivelul tălpilor și palmelor și se extinde treptat pe tot corpul.

Spre deosebire de alte afecțiuni care implică prezența mâncărimilor, colestaza nu generează erupții cutanate. În același timp, mâncărimile pielii se agravează noaptea și te pot împiedica să dormi.

Alte manifestări provocate de colestaza de sarcină sunt:

• Stările de oboseală persistente;
• Diminuarea apetitului;
• Disconfortul resimțit în partea dreaptă a abdomenului.

Totodată, în anumite situații, pot interveni și manifestări precum:

• Greața și vărsăturile;
• Icterul: implică îngălbenirea albului ochilor și a pielii;
• Materiile fecale uleioase și deschise la culoare.

Cauzele colestazei de sarcină

Chiar dacă nu se cunosc pe deplin cauzele responsabile de colestaza de sarcină, medicii susțin că afecțiunea este strâns legată de creșterea nivelurilor de estrogen și de progesteron, ce are impact inclusiv asupra funcționării vezicii biliare. De aceea, fluxul biliar începe să se diminueze și, pentru că acizii biliari pătrund în sânge, produc mâncărimi severe ale pielii. 

Riscul de a avea de suferit din cauza colestazei de sarcină este mai mare dacă:

• Ai un istoric de afecțiuni biliare și/sau ale ficatului, de exemplu pietre la bilă sau hepatită C;
• Este vorba despre o sarcină multiplă;
• Ai peste 35 de ani;
• În familia ta au fost cazuri de colestază în perioada sarcinii;
• Ai antecedente de leziuni hepatice.

Ce analize se fac pentru colestaza de sarcină

În vederea diagnosticării colestazei de sarcină, medicii recomandă atât analize de sânge pentru măsurarea nivelului acizilor biliari, cât și pentru evaluarea funcției hepatice. Dintre asemenea analize fac parte:

• Acizii biliari totali: acizii biliari sunt sintetizați la nivelul ficatului, din colesterol, fiind necesari pentru absorbția grăsimilor și a vitaminelor solubile în grăsime. Măsurarea acizilor biliari totali este un test esențial pentru diagnosticarea colestazei în sarcină;
• Bilirubina totală: bilirubina este un fluid gălbui regăsit în bilă. Acest fluid se formează după ce globulele roșii se descompun și circulă, înainte să se elimine, prin tractul digestiv. Dacă este vorba despre colestază de sarcină, ritmul procesării bilirubinei din sânge devine tot mai lent și, de aceea, nivelul ei crește;
• Testul AST (aspartataminotransferaza): vizează măsurarea nivelului AST, adică a unei enzime produse mai ales de ficat. În același timp, mușchii, inima, rinichii și creierul pot produce AST, dar în cantități mai reduse decât ficatul;
• Testul ALT (alaninaminotransferaza): ALT este tot o enzimă produsă de ficat. Nivelul ei crește în cazul unei afecțiuni hepatice.

Uneori, pe lângă analizele enumerate, se recomandă și efectuarea testului numit timpul de protrombină. Acest test vizează măsurarea vitezei cu care se formează un cheag de sânge. Protrombina este implicată în procesul de coagulare, fiind sintetizată de ficat datorită vitaminei K. Când valoarea timpului de protrombină este mare, indică un deficit de vitamina K, un nutrient solubil în grăsime, ce are nevoie de funcționarea normală a bilei pentru absorbția optimă.

Cum previi colestaza de sarcină

Până în momentul de față, nu se poate vorbi despre nicio metodă prin care să se prevină colestaza de sarcină. 

Tratamentul pentru colestaza de sarcină

Vizează atât ameliorarea mâncărimilor intense ale pielii cu care se confruntă viitoarea mamă, cât și monitorizarea stării fătului pentru prevenirea complicațiilor. Acestea din urmă se referă la:

• Stresul fetal: este legat de factori care interferează cu dezvoltarea normală a fătului. De exemplu, stresul fetal intervine în situația în care nu primește suficient oxigen;
• Aspirația de meconiu, adică a primului scaun al nou-născutului: meconiul este format dintr-un amestec de celule, de proteine, de grăsimi și de secreții intestinale. Sindromul de aspirație de meconiu înseamnă că un nou-născut are dificultăți de respirație când meconiul pătrunde în lichidul amniotic și apoi la nivelul căilor respiratorii;
• Decesul intrauterin;
• Decesul la naștere;
• Nașterea prematură.

Ca să se diminueze cât mai mult riscul de apariție a complicațiilor menționate, sunt recomandate următoarele investigații:

• Testul fetal non-stres: verifică frecvența cardiacă, monitorizează mișcările fetale și modificarea frecvenței cardiace când fătul se mișcă. Frecvența cardiacă se referă la numărul bătăilor inimii pe minut;
• Profilul biofizic: oferă informații legate de tonusul muscular, de mișcările fetale, de ritmul cardiac, de mișcările respiratorii și de cantitatea de fluid amniotic.

În ceea ce privește gestionarea mâncărimilor pielii, medicul prescrie un tratament bazat pe medicamente care conțin acid ursodeoxicolic. Asemenea medicamente sunt utile pentru îmbunătățirea funcției hepatice și pentru scăderea nivelului acizilor biliari din sânge. 

În afară de administrarea tratamentului medicamentos, pentru ușurarea disconfortului generat de mâncărimile care însoțesc colestaza de sarcină este binevenit să se ia și măsuri precum:

• Purtarea hainelor confecționate din materiale moi;
• Evitarea hainelor strâmte;
• Îmbăierea în apă călduță, nu fierbinte;
• Aplicarea unui produs de hidratare după îmbăiere;
• Evitarea scărpinatului.

În situația în care tratamentul cu acid ursodeoxicolic nu dă rezultatele așteptate, medicul poate lua în calcul, ținând cont și de rezultatele investigațiilor de monitorizare a sănătății fătului, inducerea travaliului în jurul săptămânii 37-38 de sarcină. 

Mai mult decât atât, nu uita că prezența colestazei de sarcină este asociată cu riscuri importante și pentru sănătatea mamelor. Potrivit unui studiu publicat în „Annals of Translational Medicine”, colestaza de sarcină crește riscul de preeclampsie și de diabet gestațional atât în cazul sarcinilor unice, cât și a celor multiple. Preeclampsia implică un nivel ridicat al tensiunii arteriale și al proteinelor din urină în timpul sarcinii și/sau după naștere. 

Este indicată inducerea nașterii la 39 de săptămâni? Ce spun specialiștii