Ce tradiții de Paște mai respectă românii anul acesta

Vopsitul ouălor de Paște

Vopsitul ouălor de Paște este una dintre cele mai vechi și răspândite tradiții asociate cu această sărbătoare. Potrivit crestinortodox.ro, există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroșit, a spus celor de față: „De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.

Ciocnitul ouălor de Paște

Potrivit aceleiași surse, ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoană mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mâna de partener, în timp ce rostește cunoscută formulă „Hristos a înviat”, la care se răspunde „Adevărat a înviat”.

Spălatul pe față în dimineața Paștelui

Un alt obicei care a trecut testul timpului și care încă se mai practică în unele zone ale țării este spălatul pe față cu apă proaspătă, „neîncepută”, în care a fost ținut un ou roșu. Creștinii care fac acest lucru au credință că astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși că un ou roșu. În tradiția populară, oul roșu de Paști ar avea puteri miraculoase, de vindecare, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor.

Trecerea pe sub masă, în Vinerea Mare

În Vinerea Mare, credincioșii „coboară în mormânt” împreună cu Hristos, pentru ca mai apoi să învie împreună cu El, prin trecerea pe sub masa aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf. Potrivit crestinortodox.ro, credincioșii sărută Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, care sunt așezate pe Sfântul Epitaf, după care trec pe sub masă. De cealaltă parte a mesei se află Sfânta Cruce, așezată sub policandru cu o zi în urmă, în cadrul Deniei din Joia Mare.

Unii credincioși trec pe sub masă o singură dată, iar alții de trei ori, în amintirea celor trei zile în care trupul lui Hristos a șezut în mormânt.

Alte obiceiuri din Săptămâna Mare

De obicei, în Săptămâna Mare se face curățenie generală în gospodării. În Joia Mare, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărțite, apoi, de sufletul morților, parte preotului, parte sătenilor aflați la biserică, în cimitir sau pe la casele lor. Joia Mare este, de asemenea, ziua în care, de regulă, se prepară pasca și cozonacii cu mac și nucă.

Ultima vineri din Postul Mare, numită și Vinerea Mare, este zi de post negru și nu se face mâncare. Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când femeile trebuie să prepare marea majoritate a bucatelor și, de obicei, în această zi are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mancari tradiționale precum drobul, friptură și borșul de miel. Tot în Sâmbăta Mare, credincioșii merg la biserică pentru a lua parte la slujba de Înviere și a lua lumina. După Înviere, aceștia se întorc acasă cu lumânarea aprinsă, iar după ce trec pragul, se închină, iar apoi sting lumânarea în grindă, afumând-o pe această în semnul crucii. Lumânarea este păstrată cu cea mai mare sfințenie tot anul şi se aprinde la nevoie.

Obiceiuri şi tradiţii de Paște uitate

Există câteva obiceiuri și tradiții de mult uitate, care nu au trecut testul timpului. Spre exemplu, potrivit adevărul.ro, cu ani în urmă pregătirile pentru Paște erau ritual în toată regula. Credincioșii vopseau zidurile și făceau curățenie generală, iar întreaga familie trebuia să poarte haine noi în noaptea de Înviere. Cu siguranță îți aduci aminte când, în copilărie, părinții îți pregăteau haine noi pe care să le îmbraci de Paște. Ei bine, acest obicei mai este păstrat de foarte puțini creștini, care sunt de părere că hainele noi purtate de Paște aduc curățarea sufletului și a trupului și reprezintă reînvierea fiecăruia dintre noi prin renunțarea la vechi și acceptarea noului.

De asemenea, odinioară credincioșii jertfeau Săptămâna Mare prin post aspru și rugăciune. În Joia Mare, se celebrau spiritele morţilor, se aprindeau focuri imense în grădini şi în grădinile bisericilor, cu scopul de a chema spiritele morţilor care vin în Noaptea de Înviere pe pământ. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toți morții din familie și reprezentau o replică precreștină la înhumarea creștină din Vinerea Mare.

Tot în această zi, femeile nu aveau voia să facă treaba prin casă; femeile se străduiau să termine treaba până în Joia Mare de frica Joimăriței care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfățișare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat.

Tu ce tradiții și obiceiuri respecți de Paște?