Cifre alarmante: jumătate din mamele minore, sub 15 ani, din Europa sunt din România

Potrivit unei anchete conduse de organizația Salvați Copiii, avem toate motivele să ne îngrijorăm cu privire la situația minorelor din România care devin mame în jurul vârstei de 15 ani.  

Potrivit datelor adunate, în anul 2020 au existat 731 de fete cu vârsta mai mică de 15 ani care au devenit mame în România. În topul județelor s-au aflat Mureș (63 de mame minore), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40).

Asta nu e tot. Iată care sunt principalele lucruri pe care ancheta în rândul mamelor minore din țara noastră le-a adus la suprafață:

• 85% dintre tinerele care devin mame cât timp sunt minore, aleg să nu mai meargă la școală, de multe ori terminând doar școala generală;
• 40% dintre mamele sub 18 ani nu accesează alte servicii medicale pe perioada sarcinii, cu excepția vizitelor la medicul de familie;
• 80% dintre fetele care rămân gravide nu au folosit niciodată o metodă contraceptivă, pentru simplul motiv că nu știu despre existența lor;
• 75% dintre mamele minore au avut măcar o rudă sau o cunoștință apropiată care a născut la o vârstă mai mică de 18 ani; iar 32% dintre acestea au mame care le-au născut în același interval de vârstă;
• 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil;
• Venitul mediu al familiilor mamelor minore este 1160 de lei, adică mai mic decât salariul minim pe economie.

Pornind de la cele de mai sus, există date mai specifice care ne pun în vedere modul în care mamele tinere din medii defavorizate au acces la servicii medicale. Astfel:

• 25% dintre femeile însărcinate nu au asigurare medicală;
• 33% dintre gravide afirmă că nu au făscut absolut nici o analiză necesară în sarcină, din cauza lipsei banilor;
• Doar 4 din 10 femei afirmă că analizele din sarcină au fost gratuite;
• 76% dintre mamele tinere au renunțat la școală chiar dinainte să rămână însărcinate, 18% în timpul sarcinii, iar 7% după naștere.

Potrivit Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% dintre localitățile din România nu au un medic de familie, sau au foarte puțini, iar aceștia nu fac față tuturor femeilor însărcinate din mediile rurale.

În cazul în care viitoarele mămici nu pot apela la un medic de familie, acestea ajung să ia medicamente după ureche pentru a-și trata eventualele complicații care apar în sarcină. În același timp, sarcina lor nu este monitorizată și nici luată în evidență.

Din cauza mediului defavorizat în care trăiesc (hrană neadecvată, lipsa vizitelor la medic) multe dintre mamele minore ajung să nască prematur, iar în cele mai multe cazuri copilul va deceda.

Potrivit HotNews, România se află printre primele țări din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată de mortalitate la copiii sub 1 an.

Având în vedere datele îngrijorătoare de mai sus, Salvați Copiii propune un plan de intervenție, care ar trebui implementat de „un grup interinstituțional în vederea garantării protecției mamelor și gravidelor minore și faciltarea accesului la servicii de sănătate pentru gravidele și copiii vulnerabili din zonele rurale defavorizate”.

Obiectivele acestui plan sunt următoarele:

1. Colectarea de informații și redactarea unei analize a situației din domeniul sănătății mamei și copilului din comunitățile defavorizate, izolate social și neintegrate în sistemul centrelor de permanență care, potrivit Normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr. 697/112/2011, asigură continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă pentru pacienții din zonele arondate.

2. Elaborarea unei strategii și metodologii de comunicare și cooperare dintre serviciile publice de asistență socială, serviciile medicale, instituțiile educaționale și organele de ordine și cercetare penală astfel încât gravidele și mamele cu nou-născuți, în special cele adolescente, să beneficieze de serviciile sociale și medicale prevăzute de lege, de sprijin în continuarea educației și pregătirii profesionale și de protecție prin identificarea situațiilor de abuz fizic ori sexual.

3. Realizarea de intervenții, prin comunicarea cu instituțiile responsabile și monitorizarea acțiunilor acestora, pentru cazurile semnalate de către alte autorități, organizații neguvernamentale ori persoane fizice ori prin autosesizare, cu privire la situații de vulnerabilitate în care se regăsesc gravidele și mamele cu nou-născuți, în special gravidele și mamele adolescente.