Evaluarea Națională 2026 a fost cu „dedicație pentru elevii din București", susține un profesor de matematică din Câmpina
Subiectele de la proba de Matematică din cadrul Evaluării Naționale 2026 au provocat multe reacții, atât din partea elevilor, cât și din partea profesorilor. După examen, Mihail Iordache, profesor de matematică din Câmpina, a publicat o analiză amplă în care susține că proba a fost mai grea decât în anii trecuți și că nivelul de dificultate a urmărit o departajare mai clară a elevilor foarte buni.
Profesorul consideră că examenul a fost dificil mai ales din punct de vedere psihologic pentru copiii de 14-15 ani, care nu s-ar fi așteptat la un asemenea nivel. În același timp, acesta spune că direcția în care se îndreaptă subiectele de matematică este una corectă, mai ales dacă scopul este ca notele foarte mari să fie obținute de elevii care nu doar aplică formule, ci și gândesc, fac legături și au imaginație matematică.
Mihail Iordache, profesorul care spune că examenul a fost cel mai greu din ultimii ani
Mihail Iordache este profesor de matematică în Câmpina și fondator al unor centre de pregătire pentru elevi din Prahova și București. Are 27 de ani, a absolvit Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” din Câmpina și Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București. În 2022, și-a deschis centre de pregătire, unde lucrează cu aproximativ 200 de elevi, iar anul trecut 31 dintre elevii săi au obținut nota 10 la examenul de Bacalaureat.
Profesorul este cunoscut și pentru metodele sale neconvenționale de predare, dar și pentru proiectele sociale dedicate copiilor din medii vulnerabile și elevilor cu sindrom Down. În analiza publicată după proba de Matematică de la Evaluarea Națională 2026, acesta a pornit de la ideea că examenul a fost mult mai solicitant decât se așteptau mulți elevi și că, în opinia lui, a fost cel mai greu din ultimul deceniu.
„Părerea mea despre examenul de clasa a VIII-a. Eu spun că a fost cu dedicație pentru elevii din București, voi scrie în ultimele rânduri de ce. Din punct de vedere psihologic pentru un copil de 14-15 ani a fost foarte greu. Copiii nu se așteptau niciodată la asemenea nivel. Bine, copiilor mei le-am spus ca va fi cel mai greu examen din ultimii 10 ani.”, a scris cadrul didactic într-o postare pe Facebook.
Grile decente, dar Subiectul III a făcut diferența
În analiza sa, Mihail Iordache a explicat că primele cerințe nu au fost imposibile, însă nici nu au mers pe rețete repetitive. Profesorul a remarcat că unele grile au fost simple, dar au cerut atenție și gândire, nu doar recunoașterea unor exerciții asemănătoare din testele de antrenament. Din punctul său de vedere, acesta este un lucru bun, pentru că elevii trebuie obișnuiți să rezolve cerințe variate, nu doar tipare învățate mecanic.
„Grilele au fost, din punctul meu de vedere, decente. Au putut fi măsurate doar 2 grile, pe viitor ar fi excelent să nu mai fie niciuna. Comparativ cu anii trecuți, a fost cel mai greu examen din punctul meu de vedere, pentru orice obiectiv. Mi-a plăcut foarte mult că 5 grile nu au fost atât de des întâlnite în testele de antrenament, grile unde trebuia să gândești. Nu lucruri repetitive (de la S1 grilele 4, 5, iar de la S2 grilele 3, 4, 5). Repet, grile simple, însă nu repetitive!”, a mai scris el.
Partea cea mai dificilă a fost, însă, Subiectul al III-lea. Profesorul spune că atenția era esențială încă de la primul exercițiu, unde unii elevi ar fi putut determina corect numărul de persoane, dar ar fi putut pierde puncte dacă nu calculau și suma cerută. La expresie, acesta a remarcat faptul că subpunctul a) cerea calculul expresiei, iar subpunctul b) punea accent pe factor comun, o deprindere importantă pentru liceu. Funcția a fost considerată ușoară, însă problemele 4, 5 și 6 au ridicat nivelul probei.
Problemele 4, 5 și 6 au cerut imaginație matematică
Pentru Mihail Iordache, diferența reală între elevi s-a făcut la ultimele probleme. Acolo, subpunctele a) au fost accesibile, dar subpunctele b) au cerut mai multă imaginație și siguranță în calcule. Profesorul a atras atenția în special asupra exercițiului 4b, pe care l-a descris drept total atipic pentru elevii de clasa a VIII-a.
„Subiectul 3 a fost ceva mai dificil. Aș spune că atenția era neapărat necesară. Chiar și la S3 ex. 1. Foarte mulți copii care au determinat numărul de persoane sunt sigur că au uitat, din cauza emoțiilor, să calculeze suma, unde au pierdut 1 punct. La expresie, pentru prima dată după multe variante, apare la subpunctul a) să calculezi expresia, iar la b) a fost frumos pus, anume de dat factor comun, lucru esențial pentru elevi în liceu! Funcția a fost ușoară, ca de obicei.
În schimb, la subiectele 4, 5 și 6, a-urile au fost simple, dar la b-uri trebuia să ai imaginație puțin peste medie. La 4b a fost un exercițiu total atipic, presupun că maxim 0,01% din elevii de clasa a VIII-a l-au făcut până la capăt, la 5b, dacă te înțelegeai bine cu trasarea liniilor ajutătoare, era basic, în schimb, la 6b, din punctul meu de vedere, trebuia să stăpânești foarte bine calculele.”, se arată în continuarea mesajului cadrului didactic.
Chiar dacă a criticat nivelul ridicat de dificultate pentru un examen susținut de copii de 14-15 ani, profesorul spune că vede și o schimbare bună în felul în care sunt construite subiectele. În opinia lui, din 2024 încoace, matematica începe să fie tratată mai serios în Evaluarea Națională, iar accentul se mută treptat și spre algebră.
„Totuși, din ce observ, din anul 2024 lucrurile se îndreaptă într-o direcție cât mai corectă pentru examenul la matematică, iar atenția începe să se îndrepte și către algebră mai mult! Poate până în 2030 examenul va fi și mai greu, astfel încât departajarea la vârf să se facă cât mai bine!”, a mai spus el.
Evaluarea Națională 2026. „O broască, un uliu și un sfârc", ce alte perle au scris elevii
De ce spune profesorul că examenul a fost cu „dedicație pentru elevii din București”
Explicația profesorului pornește de la concurența foarte mare pentru liceele de top din Capitală, în special pentru profilurile reale. Mihail Iordache consideră că, atunci când examenul este prea ușor, diferența dintre un elev foarte bun la matematică și unul mediu se poate estompa, mai ales dacă mediile finale ajung foarte apropiate. În acest context, un subiect mai dificil la matematică ar putea face o departajare mai corectă pentru liceele unde această disciplină contează cu adevărat.
„În liceele de top din București, din punctul meu de vedere, concurența este puțin ciudată. La Sava, de exemplu, la mate-info, înainte, cu examenul simplu, un elev mediu lua 9,70 la matematică și 10,00 la română. Acel elev îi lua locul unui elev foarte bun la matematică, care lua 10 la mate și 9,50 la română, însă se urmărește să se pună accent pe ceea ce știe copilul la matematică mai mult.
Dacă eu aș fi ministru, aș da legea ca la profil real să se calculeze după ponderea 80% matematică – 20% română, iar la uman să se calculeze ponderea cu 80% română – 20% matematică.”, a scris profesorul Mihail Iordache, un tânăr profesor din Câmpina.
Evaluarea Națională 2026 la Matematică a fost, astfel, un examen care a stârnit multe discuții nu doar prin gradul de dificultate, ci și prin miza departajării. Pentru Mihail Iordache, subiectele au fost grele, dar au mers într-o direcție care poate separa mai bine elevii foarte bine pregătiți de cei care se bazează pe exerciții repetitive. Afirmația că proba a fost cu „dedicație pentru elevii din București” rămâne una puternică, dar explicația profesorului ține de concurența din liceele de top și de nevoia ca matematica să cântărească mai mult acolo unde profilul ales o cere.
Surse foto: facebook.com, facebook.com
Surse articol: libertatea.ro, cotidianul.ro, observatorulph.ro
Urmareste-ne pe Google News
