„Fiul meu stă la pușcărie pentru o crimă pe care nu a făcut-o.” Strigătul disperat al unei mame care cere să i se facă dreptate
Mai supărată ca o mamă care își știe copilul că ispășește o pedeapsă în pușcărie pentru o faptă pe care susține că nu a făcut-o, nu e nimeni! Nina nu are liniște la gândul că fiul ei, Mihai, stă de doi ani în pușcărie, în urma unui accident. Nopți nedormite, lacrimi pe obraji și întrebări fără răspuns, aceasta este realitatea pe care o trăiește mama de atunci.
Nina Leșan, originară din Republica Moldova, a ales să vorbească despre tragedia care i-a schimbat viața atât ei, cât și familiei sale. Realitatea dureroasă se învârte în jurul unui accident petrecut pe 19 iunie 2024 și al dosarului penal care a urmat.
Accidentul care a curmat o viață și a schimbat destine
Fiul ei, Mihai Leșan, a fost condamnat la 4 ani de închisoare după accidentul rutier în urma căruia Dumitru Goroh și-a pierdut viața. Pentru mamă, hotărârea instanței nu a răspuns întrebărilor și susține că există elemente importante care nu ar fi fost analizate așa cum ar fi trebuit. Nina este convinsă că fiul ei execută o pedeapsă pentru o faptă de care nu se consideră vinovat.
Mihai a contestat hotărârea Judecătoriei Șoldănești la Curtea de Apel Bălți, însă lucrurile nu s-au încheiat în favoarea sa. Pe 19 mai bărbatul a fost ridicat chiar din sala de judecată și dus într-un penitenciar din Bălți, fiind ulterior transferat la Rezina.
Familia vrea să ajungă la Curtea Supremă de Justiție pentru a cere reexaminarea cazului.
„Mihai mergea să ducă pui la Șoldănești”
Totul a început în dimineața de 19 iunie 2024, în jurul orei 8:00, când Mihai se afla pe traseul Florești–Șoldănești. Familia Leșan se ocupă cu creșterea puilor, iar Mihai plecase împreună cu un angajat pentru a duce o comandă la Șoldănești. Mama lui vindea caise în piața din Soroca în acea dimineață, iar soțul ei era la Florești.
„Mihai a plecat să ducă puii. Noi ne ocupăm cu creșterea puilor și aveam comandă la Șoldănești. Eu eram în piață, în raionul Soroca, cu caise, iar tata era cu caise la Florești. Pe traseul Florești–Șoldănești s-a produs accidentul, în jurul orei 8:00. Băiatul meu își ținea banda lui, pe dreapta. El mi-a spus că a văzut mașina venind direct spre dânsul și nu a mai avut timp să facă nimic.
Busul nu este lovit în față, este lovit în partea stângă. Sunt expertizele auto făcute, sunt filmări, iar mașina încă era la parcare și se vedea unde este lovită. Eu am mers acolo și am discutat cu oamenii. Era o brigadă de peste zece persoane în zonă. Eu vreau ca toate lucrurile acestea să fie analizate și să se vadă exact cum s-a produs accidentul.”
„Mama a auzit, a căzut pe spate și nu s-a mai ridicat. Două zile a stat în comă și apoi a murit”
În orele de după accident, Nina nu știa ce se întâmplase cu fiul ei. Deși îl suna neîncetat, Mihai nu răspundea. În cele din urmă, o femeie apropiată familiei a sunat-o și i-a transmis o informație care s-a dovedit greșită, aceea că Mihai ar fi murit. Mama Ninei a auzit vestea, a intrat în comă și a murit două zile mai târziu.
„Eu aveam o presimțire. Îl sunam de zeci de ori și nu-mi răspundea. Niciodată nu se întâmpla să-l sun și, dacă era ocupat, să nu mă sune imediat înapoi. Am ajuns acasă și eram lângă mama mea când m-a sunat o cumătră și mi-a spus: «Mișulică a făcut accident și a murit. Eu așa am auzit». Mama a auzit, a căzut pe spate și nu s-a mai ridicat. Două zile a stat în comă și apoi a murit.
Am îngropat-o în satul Mândrești, raionul Telenești, acolo unde era casa ei de baștină și unde își dorise să fie înmormântată lângă tata. În același timp, copilul meu era accidentat și eu nu știam exact ce se întâmplă cu el. Trebuia să mă ocup și de înmormântare, și să aflu ce se petrece cu Mihai. Am trecut atunci prin niște stări enorm de grele. Nu am mai trăit în viața mea asemenea momente.”
„Ambulanța s-a răsturnat. Eu cer să se verifice”
Unul dintre lucrurile asupra cărora Nina insistă este ceea ce s-a întâmplat după prima coliziune. Dumitru Goroh a fost preluat de o ambulanță și transportat spre Spitalul Raional Șoldănești. Pe drum, ambulanța a fost implicată într-un alt accident, de această dată cu un BMW.
Nina susține că tocmai acest al doilea eveniment rutier ar trebui examinat și că are dubii privind momentul în care au fost produse leziunile care au dus la deces.
„Prima dată a fost luat domnul Goroh. El a plecat cu ambulanța spre spitalul din Șoldănești și, pe drum, s-a produs al doilea accident, între ambulanță și un BMW. Ambulanța s-a răsturnat. Eu spun că al doilea accident trebuie să fie în același dosar cu primul. În ambulanță erau medicii, asistentele și șoferul. Eu vreau să existe toate declarațiile lor și să se vadă exact ce s-a întâmplat.
Accidentul cu Mihai s-a produs la ora 8:00. În dosar este scris că domnul Goroh a decedat la ora 10:04, în secția de internare a Spitalului Raional Șoldănești. În expertiză este dat că leziunile au fost făcute cu 30-40 de minute înainte de deces. Eu de aici îmi pun întrebări, pentru că orele nu mi se leagă cu primul accident. Eu nu spun să creadă cineva doar ce spun eu. Eu cer să se verifice.”
„Dacă era copilul meu vinovat, plecam capul”. Nina contestă condamnarea la patru ani
Dosarul a ajuns în fața Judecătoriei Șoldănești, iar Mihai Leșan a fost condamnat la patru ani de închisoare. În cadrul procesului există și solicitare financiară de peste trei milioane de lei moldovenești. Familia Leșan a contestat hotărârea și a mers mai departe la Curtea de Apel Bălți.
„Dacă era copilul meu vinovat, eu plecam capul. Dacă știam că el a făcut, trebuia să răspundă și mergeam mai departe. Dar eu știu precis că nu este așa, pentru că noi am investigat cazul și în afara instanței. Eu am fost la oameni, am vorbit cu martori și am fost la experți. Am fost la patru avocați pentru consultații juridice. Eu nu cer să creadă cineva cuvântul unei mame, eu cer să fie verificate dovezile.
Mihai nu și-a recunoscut vina și nu și-o recunoaște nici astăzi, pentru că el spune că nu este vinovat. Avocatul nostru a depus probe la Curtea de Apel și fiecare foaie a fost primită și semnată în prezența mea. Noi ne-am bucurat atunci, pentru că am crezut că vor fi analizate și că se va lua o hotărâre dreaptă. Noi ne-am dus cu speranța că va fi îndreptățit. Eu, ca mamă, asta am așteptat de la instanță.”
Pe 19 mai a fost ridicat din sala de judecată. „Mamă, fii tare, pe mine m-au închis”
Pronunțarea de la Curtea de Apel era inițial așteptată pentru 12 mai, însă a fost amânată cu o săptămână. Pe data de 19 mai, Mihai a mers singur în sala de judecată. Deși soția și fetița lui îl însoțiseră la termenul anterior, însă de această dată bărbatul nu a mai vrut să îi pună pe drum. Nina spune că după citirea soluției fiul ei a fost reținut direct din sala de judecată și dus în penitenciarul din Bălți.
„Pe 19 s-a dus singur. Când a intrat, spune că a văzut din start că probele noastre nu au mai fost luate în calcul. S-a citit hotărârea și direct din sala de judecată l-au închis și l-au dus în penitenciar la Bălți. Noi nu eram acolo. Am aflat după aceea de la noră: «Mișa este închis». El s-a dus cu mașina lui și mașina a rămas în parcare.
M-a sunat și mi-a spus: «Mamă, fii tare, pe mine m-au închis. Faceți cum știți». După aceea, când l-am văzut, era total schimbat, foarte agitat și foarte nervos. Îmi spunea: «Mamă, tu știi cel mai bine că eu nu sunt vinovat». Se uita la fetiță prin sticlă și îi spunea: «Tati, tati». Eu practic nu am mai putut să vorbesc.”
„Fetița avea patru luni când Mihai a ajuns la pușcărie. El este foarte atașat de ea, este toată viața lui”
Mihai era un om împlinit. Bărbatul devenise tată cu numai câteva luni înainte de încarcerare. Potrivit Ninei, nepoata ei avea patru luni când tatăl său a fost dus în penitenciar. Mihai se căsătorise după vârsta de 30 de ani, iar venirea copilului fusese foarte așteptată de familie.
„Fetița avea patru luni când Mihai a ajuns la pușcărie. El este foarte atașat de ea, este toată viața lui. Intra în casă și, dacă fetița era în brațe la mine sau la noră, ne cuprindea pe toate trei și spunea: «Voi sunteți totul meu». El s-a temut ani de zile că poate nu o să aibă copii. Dumnezeu le-a dat fetița asta chiar când era cel mai mare necaz. Iar acum cea mai mare durere a mea este că ea poate să crească fără tată.
Sper să fiu auzită și de instanță, și de justiție, și de autorități. Vreau să fie verificat cazul și să iasă dreptatea la iveală. Vreau să fie urgentat și copilul meu să fie eliberat până se ajunge la ultima instanță. Dacă ultima instanță va spune că este vinovat, noi tot avem căi mai departe, dar eu acum cer să fie analizate toate lucrurile. Eu tot sper și aștept să se facă dreptate. Dreptate, doar dreptate.”
Impactul tragediei din 19 iunie 2024, de pe traseul Florești–Șoldănești, continuă să marcheze viața Ninei Leșan mult dincolo de momentul impactului rutier. Consecințele acelei dimineți au fost devastatoare: și-a pierdut mama, iar fiul ei a fost deja condamnat de instanță, lăsând-o pe umerii săi cu datoria de a-și sprijini nora și nepoata.
Femeia nu pretinde validarea necondiționată a propriei versiuni. Solicitarea ei publică vizează o reevaluare riguroasă a cazului: cere ca probele invocate, dilemele rămase și dinamica suspectă a celui de-al doilea accident să fie cercetate minuțios de magistrați. Respingerea argumentelor sale la Bălți nu îi oprește demersul, Curtea Supremă de Justiție reprezentând acum ultima ei cale de atac.
Surse foto: youtube.com
Surse articol: youtube.com
Urmareste-ne pe Google News
