Ion Creangă ar fi mândru de acest învățător! Faceți cunoștință cu dascălul care transformă orele în basme de neuitat

Din fericire încă mai avem profesori pasionați de meseria lor. Avem cadre didactice cu care trebuie să ne lăudăm, pe care trebuie să le apreciem și despre care trebuie să afle o țară întreagă. Avem un învățător pe nume Gabriel Sîrbu care transformă orele de limba română și matematică în adevărate basme și povești pentru elevii săi.

Acest învățător l-ar face invidios până și pe Creangă pentru imaginația de care dă dovadă atunci când le predă materia elevilor. Domnul învățător susține că „orice oră poate deveni o poveste cu regi și dragoni eroi și prințese”.

Și-a schimbat meseria pentru a-și urma vocația

Înainte de a fi învățător, domnul Gabriel Sîrbu a lucrat în Sănătatea și Securitatea Muncii. doar că pasiunea și dăruirea pentru copii l-a făcut să simtă că munca lui de atunci era în zadar. Așa că a ales să se reprofileze.

„Înainte de a alege să fiu învățător, mă ocupam de protecția muncii (S.S.M.) și, cu toate că încercam să fac acest lucru cât mai interesant și atractiv, aveam tot timpul senzația că ce fac eu nu contează. Am simțit nevoia de a face ceva care să conteze pentru cineva. Am ales meseria de învățător deoarece mi-am dat seama că profesorii lucrează în viitor.

Adică ce faci cu copilul acela la școală se vede abia peste ani când tot ce ai construit tu acolo în clasă îi va fi cu adevărat util în viață“, susține Gabriel Sîrbu, învățător de trei ani la școala din Nămoloasa, județul Galați.

Școala este relativ mică, dar cei 13 elevi de clasa a IV a ai învățătorului au o bibliotecă proprie în clasă, învață să planteze copaci și învață să socotească imaginându-și bătălii cu prinți și prințese, regi și regine.

20 de Profesori care și-au dus meseria pe alte culmi

„Omul sfințește locul, așa ar trebui să gândească orice tânăr ce ia în considerare intrarea în sistemul educativ românesc”

Domnul învățător Gabriel Sîrbu susține că nu numai dotările sunt importante într-o școală, ci și dorința profesorilor și învățătorilor de a face ceva. „Indiferent de condiții, cel mai important este dorința de a lucra și de a inova. Așa că nu este atât de important un proiector sau o tablă inteligentă, cât dorința de a face lucruri interesante.

Sistemul de educație nu este făcut de programe și proiecte de lecții, ci în principal de oameni. Așa cum spune vorba Omul sfințește locul, așa ar trebui să gândească orice tânăr ce ia în considerare intrarea în sistemul educativ românesc”, declară domnul învățător.

Povești cu ostași și cavaleri, adunări și scăderi sub forma unor basme cu regele dragon, războaie cu armate pe o foaie de hârtie

Lecțiile de matematică pe care le predă învățătorul Gabriel Sîrbu sunt cât se poate de interesante. Acesta concepe diferite povești pe care orice scriitor ar fi invidios să le citească. „Odată am ales să le spun copiilor că Prințul de Smarald dorea mâna unei prințese dar tatăl acesteia, Regele Dragon, nu era de acord. Cei doi au pornit un război în care și-au adus întregile armate.

Am calculat ce armate avea fiecare, apoi am aflat: dacă arcașii au tras cu săgețile, iar infanteriștii au pierdut câteva sute de oameni – oare câți au rămas? Dar dacă pe câmpul de luptă a apărut cavaleria, acum câți sunt? Ora nu numai că a fost interesantă, dar copiii nu au mai vrut pauză, ci au vrut să afle cine a câștigat chiar dacă nici eu nu știam acest lucru”, mărturisește cadrul didactic.

Scrisoare deschisă de la un profesor de Geografie: „Dragi părinți, când un profesor acordă doar note de 9 și de 10, ceva este profund în neregulă”

„Un popor citit este un popor în care valorile morale și respectul nu sunt doar cuvinte în dicționar”

Cadrul didactic la început de drum are convingerea că „cititul dezvoltă apetitul pentru cultură, iar cultura dezvoltă gustul pentru frumos și stimulează inteligența. Un popor citit este un popor în care valorile morale și respectul nu sunt doar cuvinte în dicționar”.

Gabriel Sîrbu are și un canal de YouTube unde face prezentări de carte și chiar recomandări în acest sens, special pentru a încuraja cititul și pentru a convinge copiii și adulții că nu orice carte este plictisitoare. „Dorința mea de căpătâi este aceea de a aduce fie și o singură persoană în fascinanta lume a cititului” declară domnul învățător.

Orele de română se desfășoară în aceeași manieră atractivă, cadrul didactic își încântă elevii cu povești pline de imaginație cu regi și dragoni, eroi și prințese. Substantivul îi ajută să afle numele unui erou legendar, adjectivul le spune cum arată el de fapt, verbul determină faptele făcute de acest erou, iar pentru evaluarea de final de an, domnul învățător a creat o poveste cu Hobițel și Hobițica.

Acești eroi încearcă să demonstreze că sunt cei mai buni și trec printr-o serie de aventuri precum concursuri de scăderi, adunări, înmulțiri și împărțiri. Domnul învățător a creat și povestea festivalului mincinoșilor, la care participă Hobițel și Hobițica, unde mincinosul satului le face diferite afirmații și ei trebuie să vadă care sunt adevărate și care sunt false, legate de ortograme și de cuvintele care se scriu separat, legate de liniuță sau cuvintele care se scriu împreunat.

Hobițel și Hobițica trebuie să calculeze ingredientele necesare rețetelor de plăcinte sau de suc de mere pe care trebuie să le vândă la castel și să calculeze profitul. Ulterior, eroii trebuie să corecteze scrisoarea scrisă de primarul satului către prietena sa din satul vecin plin de greșeli de gramatică.

„Toate aceste lucruri dau savoare unui test și îl transformă dintr-un lucru monoton într-o aventură de o săptămână”, explică domnul învățător Gabriel Sârbu. Cadrul didactic recomandă părinților să discute cu copiii și să-i trateze ca pe oameni mari, pentru ca aceștia se simtă responsabili, să arate că își merită cu prisosință rolul.

Totodată, domnul învățător susține că face parte dintr-un colectiv minunat și că învață de la ceilalți colegi ai săi, iar relația cu părinții copiilor este una minunată, de colaborare. Nu are probleme cu copilașii din clasa lui pentru că aceștia nu vin cu dispozitivele electronice la școală decât atunci când fac diverse jocuri distractive.

Ne înclinăm în fața domnului învățător, a pasiunii lui pentru educarea copiilor și pentru a le oferi șansa la un viitor mai bun. Apreciem dăruirea și dedicarea cu care își practică meseria și cu siguranță este un exemplu demn de urmat pentru multe cadre didactice.

Copiii se simt speciali la orele dânsului, într-o atmosferă de basm, de poveste, plină de voioșie, fiindu-le pusă imaginația la contribuție și curiozitatea la încercare. Iar noi, cei care aflăm despre povestea lui suntem cu adevărat recunoscători că mai există și oameni atât de serioși și de valoroși pentru sistemul educațional românesc.