Ghid de alaptare când ești bolnavă

Alăptarea și imunitatea

Atunci când o mamă care alăptează se îmbolnăvește, ea transmite anticorpi bebelușului său care îl ajută în protecția împotriva îmbolnăvirii, subliniază Kelly Hightower, consilier certificat în lactație. Alăptarea nu doar imunizează bebelușul de germeni, dar și de alte persoane, de asemenea. Iar dacă totuși se îmbolnăvește, sunt șanse mai mari să își revine mai rapid decât dacă nu ar fi fost alăptat. În realitate, profesorul de pediatrie Catherine Dundon din cadrul Spitalului de Copii al Universității Vanderbilt și medic susține că oamenii prezintă cel mai ridicat grad de contagiozitate chiar înainte să știe că sunt bolnavi. Prin urmare cu 12-24 ore înainte de a prezenta simptome, o mamă și-a expus deja bebelușul la orice virus sau bacterie a contactat (cum este de exemplu o răceală, gripă sau un virus minor). Din fericire, corpul mamei formează și anticorpii față de boală în decurs de 4-5 zile, pe care îi transmite bebelușului prin intermediul laptelui matern. Deoarece majoritatea virusurilor au o perioadă de incubație de 5-7 zile, mama transmite bebelușului protecția de anticorpi înainte ca acesta să se îmnolnăvească.
Singura excepție la regula mai sus menționată o reprezintă un bebeluș cu vârsta mai mică de 3 săptămâni. Bebelușii sunt în special vulnerabil la infecție în primele zile de viață. De exemplu, o mamă care are gripă când naște este de obicei izolată de bebeluș până când nu mai este contagioasă sau i se cere să poarte halat, mănuși și mască când ține copilul (mâinile trebuie spălate des și să evite să tușească sau să strănute lângă bebeluș, să nu îl sărute). Alăptarea nu este recomandată în această perioadă.

Citește și: Raceala si alaptarea: informatii utile 

Probleme cu alăptarea în timpul bolii

Există o serie de medicamente cu ingrediente care pot influența rezerva de lapte (cum este cazul antihistaminicelor); în realitate însă marea majoritate nu interferează cu procesul alăptării, mai ales că doar 1/100 din doză ajunge în lapte. Dacă trebuie să urmezi tratament cu antibiotice sau alte medicamente, trebuie să discuți cu medicul sau cu consultantul în lactație pentru a afla în cât timp îți dispare medicația din organism (sfat valabil și în cazul anesteziei).
Este posibil să scadă rezerva de lapte pe perioada îmbolnăvirii, dar ar trebui să revină la normal odată cu însănătoșirea. Cât timp ești bolnavă, continuă să apelezi la trucuri pentru a crește producția de lapte precum alăptare (când este posibilă) și pompare, o alimentație sănătoasă și o hidratare corespunzătoare. În cazul în care trebuie să fii internată, există spitale care permit accesul bebelușilor; în cazul în care cel mic nu poate fi alături de tine continuă să expulzezi laptele după intervalul cunoascut de mese.

Excepții de la alăptare

În timpul unei îmbolnăviri comune, precum o răceală, durere în gât, gripă, enteroviroză, mastită etc. este recomandată continuarea alăptării. Majoritatea medicamentelor sunt sigure pentru a fi utilizate în timpul alăptării; pentru cele care nu prezintă siguranță pot fi identificate alternative. De asemenea, dacă mama se confruntă cu o toxiinfecție alimentară, alăptarea trebuie să continue. Atâta timp cât simptomele sunt localizate la nivelul tractului gastrointestinal (vărsături, diaree, crampe stomacale), alăptarea trebuie continuată fără întrerupere deoarece nu există niciun risc pentru bebeluș. Însă, dacă afecțiunea progresează și se transformă în septicemie (bacteriile ajung în fluxul sanguin al mamei), iată ce recomandă doctor Ruth Lawrence: "Infecțiile materne ale tractului genito-urinar sau gastrointestinal nu prezintă vreun risc pentru bebeluși, cu excepția situațiilor rare când survine septicemia și bacteriile pot ajunge în lapte. Chiar și în această situație, continuarea alăptării pe durata terapiei antibiotice reprezintă o variantă sigură pentru copil. Dacă organismul infecțios este deosebit de virulent sau contagios (infecție cu streptococ de grup A) alăptarea poate continua după o suspendare temporară în primele 24 ore de terapie maternă. Terapie profilactică pentru bebeluș, pentru același organism, poate fi de ajutor."
Există și câteva excepții în care alăptarea nu este deloc indicată, ci se recomandă evitarea completă. Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, alăptarea nue ste indicată atunci când mama suferă de HIV, tuberculoză sau virus t-limfotropic de tip I sau II, dacă urmează chimioterapie sau radioterapie pentru cancer. De asemenea, dacă bebelușul suferă de galactozemie, o boală genetică metabolică rară, nu trebuie să fie alăptat.

Sfaturi pentru o mamă care este bolnavă

- Menține redus nivelul germenilor. Chiar dacă laptele matern conține anticorpi, este important să respecți măsurile de igienă menționate anterior pentru a împiedica îmbolnăvirea bebelușului. Asigură-te că îți speli frecvent mâinile, limitează contactul față în față cu copilul.

- Odihnește-te suficient. Alăptarea se poate dovedi epuizantă atunci când ești bolnavă. Cea mai mare provocare în cazul unei mame care alăptează este că se pune pe ultimul loc și nu își acordă timp pentru a se vindeca. Trebuie să stai cât de mult posibil în pat, iar când vine ora mesei pur și simplu ia bebelușul alături de tine
- Apelează la o persoană care să te ajute cu sarcinile casnice. Fie că este vorba despre partener, un membru al familiei sau un prieten; acesta poate să te suplinească în anumite activități în perioada de refacere
- Consumă lichide din abundență și alimente sănătoase. Un aport crescut de lichide previne instalarea deschidratării, iar o alimentație sănătoasă asigură nutrimentele necesare pentru tine și bebeluș. În caz contrar poate fi influențat nivelul hormonului prolactină, respectiv producția de lapte matern
- Folosește remedii naturale. Remediile naturale pot fi de mare ajutor în special în cazul virozelor respiratorii fără complicații, dacă ai acordul medicului (de exemplu, un umidificator, inhalații de aburi sau gargară cu apă cu sare)
- Nu în ultimul rând, dacă nu continui alăptarea urmând același program, o înțărcare involuntară te poate expune unui risc de mastită sau angorjare a sânilor. Optează pentru poziții confortabile precum întinsă în pat pe lateralul corpului.

Citește și: Medicamente permise si interzise in timpul alaptarii 

Surse: www.parents.com; www.babycenter.com; www.care.com