Piciorul tal valg: cauze, simptome, tratament

Află ce este piciorul tal valg, cum se manifestă, ce complicații poate cauza această afecțiune, dar și ce presupune tratamentul!

Ce este piciorul tal valg la bebeluși

Tal valg este o deformație localizată la nivelul piciorului, frecvent întâlnită la nou-născuți, potrivit ortopedica.ro. Apare la 30-50% din bebeluși. Acest defect congenital presupune ca partea din față a piciorului bebelușului să fie îndreptată în sus, în timp ce partea inferioară este rigidă. În cazuri extreme, vârful piciorului poate atinge tibia, însă majoritatea formelor de tal valg sunt ușoare. Cele severe apar la 1 din 1000 de copii, adică la aproximativ 5% din nou-născuți.

Tal valg poate afecta unul sau ambele picioare și nu provoacă dureri, însă lăsată netratată, această deformație îi poate cauza copilului mai târziu, transformându-se într-un handicap destul de grav, care îi va provoca un real disconfort la mers.

Din ce cauză apare piciorul tal valg la bebeluși?

Tal valg este cauzat, în mare parte, de poziția intrauterină a bebelușului, atunci când acesta nu are loc în burtica mamei și stă înghesuit, cu piciorușele într-o poziție inconfortabilă (de pildă, își ține picioarele încrucișate). Când se întâmplă acest lucru, musculatura din partea anterioară și laterală a piciorușelor se contractă mai tare, iar cea din partea posterioară a gambelor rămâne relaxată.

Tal valg mai poate apărea și din cauza unor prezentații anormale la naștere, cum ar fi prezentația pelviană.

Din păcate, această deformație a piciorului nu poate fi prevenită. Este, de obicei, diagnosticată la naștere, însă poate fi depistată și în timpul sarcinii, dacă se efectuează o ecografie.

Care sunt simptomele pentru picior tal valg

Piciorul cu tal valg nu este este însoțit de dureri și nu prezintă simptome. Poate fi, însă, recunoscut după următoarele semne:

• piciorul este răsucit spre interior și îndreptat în jos sau în sus;
• mușchiul gambei nu este dezvoltat suficient.

Este foarte important ca bebelușul să fie evaluat de un medic ortoped în primele săptămâni de viață pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. De asemenea, este recomandată și o ecografie de șold la 2-3 luni de la naștere, întrucât unii bebeluși care se nasc cu tal valg (10-15%) se confruntă și cu displazie de șold.

Complicații pentru piciorul tal valg

Neglijat, piciorul tal valg devine, de cele mai multe ori, mai greu de tratat decât o fractură. Fiindcă nu este o afecțiune dureroasă și nu este destul de evidentă în primele săptămâni de viață ale bebelușului, majoritatea părinților încep să observe piciorul tal valg al copilului odată cu începerea mersului, în jurul vârstei de 1 an. De altfel, cei mai mulți copii sunt aduși la consultație între 1 și 3 ani, când mersul și mișcări ale picioarelor încep să devină conștiente și coordonate.

Este foarte important ca această deformație să fie tratată la timp în așa fel încât copilul să aibă un picior funcțional, stabil și care să nu doară mai târziu. Dacă această afecțiune progresează și copilul învață să meargă având piciorul tal valg, există șanse că el să nu va putea să meargă normal niciodată. Ce poți să faci că să nu se ajungă la acest scenariu este să îți rogi medicul să examineze cu atenție piciorușele bebelușului la naștere, astfel încât să excludeți posibilitatea de tal valg.

Citește și: Examene și analize medicale permise în primii 2 ani de viață

Tratament pentru piciorul tal valg la bebeluși

În cazul în care bebelușul tău are tal valg, există mai multe cai de tratament, în funcție de gradul de severitate al deformației piciorului.

În cazurile ușoare, tratamentul constă în kinetoterapie cu mișcări pasive ale piciorușului, însoțit de masaje în zona corespunzătoare scobiturii plantare și pe faţa internă a gambei, pentru a stimula musculatura intrinsecă şi extrinsecă a piciorului. Masajul trebuie făcut în reprize de 10-15 minute, de 3-4 ori pe zi, mai întâi de kinetoterapeut, apoi de mamă. Prin kinetoterapie poziția piciorului se normalizează în 3-6 luni.

În cazurile severe de tal valg, cu limitarea semnificativă a flexei plantare și a inversiunii piciorului, este nevoie de corecție cu atele ghipsate amovibile și kinetoterapie. În marea majoritate a cazurilor se obține un rezultat favorabil, dacă tal valg este tratat în jurul vârstei de 6-8 luni.

Tratamentele se continuă și după ce copiii încep să meargă, prin masaj și purtarea încălțămintei cu susţinător plantar şi carâmb înalt, care oferă micuților susținere și încredere în coordonarea mișcărilor de mers.

Când se impune montarea ghipsului

În cazurile severe de tal valg, cu flexia dorsală exagerată a piciorului, se impune purtarea unor atele amovibile ghipsate. Acestea se montează poziționând piciorul în flexie plantară și ușoară inversiune, pentru corectarea poziției vicioase. Montarea atelelor amovibile ghipsate reprezintă un pas esențial pentru a obține o poziție corectă și stabilă a piciorului până la vârstă la care copilul este apt pentru ortostatism (menținerea corpului în poziția verticală).

Ghipsul se poate monta de la naștere sau mai târziu, în asociere cu kinetoterapia, în caz că aceasta din urmă nu conduce la rezultate vizibile după câteva luni de tratament susținut.

Ghipsul nu este necesar în formele ușoare de tal valg. În astfel de cazuri, este suficient masajul susținut al musculaturii interne a gambei pentru a restabili echilibrul funcțional al piciorului.

Cât timp va sta bebe cu ghipsul?

Copilul va sta cu atelele amovibile ghipsate sau cu ortezele de gleznă-picior până la ameliorarea deformării piciorului tal valg. De obicei, ghipsul se schimbă o dată pe săptămâna sau la două săptămâni, în funcție de indicațiile medicului.

Este foarte important ca piciorul tal valg să fie tratat în primul an de viață al bebelușului, înainte ca acesta să facă primii pași și să se obișnuiască să meargă cu această deformație a piciorului. După vârsta de 7 ani, de exemplu, tal valg poate fi extrem de greu sau imposibil de corectat.

Copilul tău a avut tal valg? Prin ce metode a fost corectat acest defect?

Citește și: Copilul calcă spre exterior

• Surse: ortopedica.ro, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, medlife.ro, doc.ro, centrokinetic.ro
• Sursă foto principală: istockphoto.com