- Care sunt problemele de alimentație întâlnite în cazul copiilor diagnosticați cu autism
- Se poate vorbi despre anumite restricții alimentare în cazul copiilor diagnosticați cu autism?
- Ce trebuie să aibă în vedere părinții unui copil diagnosticat cu autism în privința alimentației acestuia
- Sfaturile specialiștilor în privința alimentației copiilor diagnosticați cu autism
Care sunt problemele de alimentație întâlnite în cazul copiilor diagnosticați cu autism
Terapeuții specializați în terapiile pentru copiii cu tulburări de spectru autist atrag atenția asupra următorului fapt: aceștia au mai multe probleme, legate de alimentație, prin comparație cu copiii care nu se confruntă cu astfel de tulburări.
Pe de o parte, un copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist refuză mâncarea pentru că este extrem de sensibil la schimbări și, pentru a mânca, vrea să vadă că este servit în aceeași farfurie, că utilizează aceleași tacâmuri etc. Pe de altă parte, fiind sensibil și la stimulii senzoriali, ajunge să accepte doar anumite alimente, care au textura, aroma, mirosul și culoarea pe care le dorește el. În aceste condiții, cei care se ocupă de el se îngrijorează că nu primește un aport adecvat de nutrienți. Printre cele mai dificile perioade din viața unui copil cu tulburare de spectru autist sunt cele de tranziție, de exemplu perioada diversificării alimentației sau zilele în care trebuie să se adapteze programului de masă de la grădiniță sau de la școală.
De asemenea, alte probleme frecvente, care țin de comportamentul alimentar și afectează mai ales copiii cu autism, sunt:
- Preferă să ronțăie de mai multe ori pe parcursul unei zile, în loc să stea la masă și să mănânce;
- Nu au răbdare să stea la masă ca să mănânce suficient;
- Țin să mănânce în special alimente din comerț;
- Resping marea de acasă, preferând-o pe cea de la un anumit brand sau de la un anumit restaurant.
În același timp, medicii pediatri vin și cu acest avertisment: o mare parte dintre copiii cu tulburări de spectru autist preferă în special alimentele cu număr ridicat de calorii, foarte procesate, care le pun sănătatea în pericol.
Se poate vorbi despre anumite restricții alimentare în cazul copiilor diagnosticați cu autism?
Potrivit unui studiu apărut în „Journal of Autism and Developmental Disorders”, copiii diagnosticați cu autism sunt mai predispuși să aibă tulburări gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale frecvente, balonări, diaree sau constipație. Acestea sunt favorizate și agravate, așa cum reiese din concluziile studiului menționat, de stările de iritabilitate, de prezența stereotipiilor, de hiperactivitate.
De altfel, medicii avertizează asupra faptului că un copil cu tulburări de spectru autist este predispus la probleme digestive mai ales din cauza mâncatului selectiv, a preferinței pentru alimentele procesate și a consumului redus de fructe, de legume și de cereale.
Din datele oferite într-un studiu publicat în „Pediatrics”, anumite restricții alimentare pentru copiii cu autism și tulburări gastrointestinale nu ar trebui introduse decât la sfatul unui medic. Cu toate acestea, fiecare părinte ar trebui să monitorizeze dieta copilului și, dacă sesizează că diverse alimente accentuează o problemă digestivă, poate să încerce să le elimine pentru o perioadă. Ulterior, alimentele respective pot fi introduse treptat în alimentație. Totodată, este indicat să se țină și un jurnal al alimentației pentru a se vedea ce manifestări survin în absența și în prezența acelor alimente.
În plus, părinții unui copil cu tulburări de spectru autist ar trebui să țină cont și de următorul aspect: este recomandat să consulte unui medic pentru a se adresa problemelor digestive ale copilului. Procedând așa, evită să adopte restricții alimentare care i-ar putea fi mai degrabă dăunătoare acestuia, crescând riscul de apariție a deficitelor nutriționale.
Ce trebuie să aibă în vedere părinții unui copil diagnosticat cu autism în privința alimentației acestuia
Dacă ai un copil cu tulburare de spectru autist, prioritatea ta trebuie să fie să-i pui la dispoziție cât mai mulți nutrienți valoroși, necesari pentru o dezvoltare sănătoasă. Ca să reușești, este necesar să găsești răspunsuri la întrebări precum:
- Copilului tău îi este greu să mestece și/sau să înghită din anumite cauze ? De exemplu, poate fi vorba despre carii, despre faptul că tușește, că se îneacă adesea etc;
- Copilul este obișnuit să utilizeze tacâmuri sau preferă să fie hrănit de altcineva ?
- Cât este de sensibil la gusturi, la mirosuri, la textura și la temperatura hranei ?
- Conștientizează că îi este foame ?
- Cât de mult reușește să rămână la masă ?
- Cât de relaxați sunt părinții în timpul mesei ?
- Ai încercat vreodată să îi iei mâncarea din față ?
- Care sunt comportamentele pe care le adoptă de multe ori în timpul meselor ? Spre exemplu, respinge mâncarea, vrea să atragă atenția sau ține doar să-și satisfacă dorința de a mânca numai ceea ce vrea.
Sfaturile specialiștilor în privința alimentației copiilor diagnosticați cu autism
Moira Pena, terapeut ocupațional și coordonator de programe speciale pentru copiii cu autism din cadrul unui spital din Canada, îi îndeamnă pe părinți să găsească răspunsul la întrebări precum sunt și cele de mai sus și, în plus, să ia următoarele măsuri:
Să asigure o atmosferă cât mai calmă în timpul meselor
Pentru a pune în aplicare un asemenea sfat, Moira Pena insistă să se renunțe la dorințe precum aceea de a vedea copilul că termină tot din farfurie sau că mănâncă de toate. În schimb, părinții ar trebui să încerce să asigure o atmosferă liniștită la masă, fiind ei înșiși cât mai calmi. Ca să le fie mai ușor, le prinde bine, ca alături de copil, să se concentreze câteva minute asupra respirației, să respire încet și profund. Mai mult, nu greșesc dacă recurg și la acest „exercițiu”, pentru 5 minute: să își împingă palmele, împreună cu copilul, de o suprafață dură, cum ar fi un perete de exemplu.
Să ofere cât mai multă predictibilitate copilului
În primul rând, copilul are nevoie să știe că există un program zilnic de luat masa, în familie. În al doilea rând, trebuie să se familiarizeze cu ideea de mese principale și de gustări, care să fie la distanță de 2 ore și jumătate- 3 ore. Nu în ultimul rând, copilului îi prinde bine să fie lăsat să-și aleagă tacâmurile, vesela și șervețelele de la masă.
Totodată, pentru a încuraja un copil cu tulburare de spectru autist să stea la masă ca să mănânce, mai întâi acesta trebuie să se familiarizeze cu ideea de a sta la masă. Din acest motiv, nu trebuie să se simtă obligat să mănânce odată cu celelalte persoane, ci este suficient să aibă răbdare să stea alături de ele pentru un anumit interval.
Să ajute copilul să adopte o postură corectă la masă
Una dintre problemele pe care le au numeroși copii cu tulburare de spectru autist este și aceasta: nu se bucură de un tonus muscular bun la nivelul mușchilor abdominali și al celor ai spatelui. În aceste condiții, le este greu să-și găsească poziția comodă la masă.
Îți poți ajuta copilul să se simtă în largul său când mănâncă punându-i la dispoziție un scaun cât mai confortabil, fiind un model pentru el în privința adoptării posturii corecte și asigurându-te că își sprijină bine picioarele de podea, de un scăunel sau de un alt suport. Dacă tot nu stă bine, încearcă să rulezi un prosop și să i-l așezi în zona spatelui sau șoldurilor.
Să-i diversifice alimentația pornind de la alimentele pe care le acceptă deja
Spre exemplu, în cazul în care copilul preferă pastele simple, începe prin a-i oferi, de exemplu, paste de la alt brand sau adaugă-i în ele, la început, numai puțin unt. Treptat, străduiește-te să pui peste paste puțin sos. Nu încerca, de pildă, să faci trecerea brusc de la spaghete la penne, întrucât mâncarea poate fi respinsă.
Să îl expună treptat la noile alimente
În anumite situații, copiii diagnosticați cu autism se tem pur și simplu de alimentele din fața lor. Pentru a diminua un astfel de risc, ori de câte ori vrei să încerci să introduci un nou aliment în dieta copilului, procedează în felul următor:
- Asigură-te că se simte în largul său când se uită la alimentul respectiv;
- Încurajează-l să atingă alimentul respectiv cu un tacâm, cu un șervețel și apoi cu degetele;
- În funcție de alimentul pe care îl are în față, arată-i mai întâi cum îl iei tu în mână și apoi încurajează-l să te imite;
- După ce se simte confortabil în cadrul tuturor etapelor enumerate, străduiește-te să-l încurajezi să guste acel aliment.
Să îl lase să exploreze mâncarea, să se joace cu ea
Printre soluțiile pe care un părinte cu copil cu tulburare de spectru autist le poate încerca pentru a-l stimula să-și diversifice alimentația se numără și aceasta: să îl încurajeze să o descopere prin intermediul simțurilor. Cel mai simplu este să gătiți împreună și să-l lași să descopere singur texturile, să admire forme interesante decupate cu ajutorul formelor speciale, să miroasă diferite condimente, să pregătiți „frigărui” din bucățele de fructe etc.
Pe lângă adoptarea măsurilor menționate în viața de zi cu zi, Moira Pena îi îndeamnă pe părinți să adopte autocompasiunea, să nu se simtă rușinați sau vinovați. În plus, pentru diminuarea riscului ca un copil diagnosticat cu autism să ajungă, la un moment dat, la restricții alimentare pe fondul mâncatului selectiv, este binevenit ca acesta să fie lăudat pentru toate progresele pe care le face. De exemplu, îi poți spune: „Îți mulțumesc pentru că ai stat cu noi la masă”, „Îmi place mult cum ai pus șervețelul și tacâmurile cu masă”, „Te descurci foarte bine cu furculița și cuțitul” etc.
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com
Surse articol: autismspeaks.org, aba-romania.ro, childmind.org, link.springer.com, publications.aap.org, todaysparent.com, webmd.com