Studiu despre legătura dintre personalitatea mamei și obiceiurile alimentare ale copilului
Un studiu realizat de către Institutul Norvegian de Sănătate Publică în colaborare cu Universitatea din Oslo, publicat pe 8 aprilie 2009, a demonstrat că există o conexiune între personalitatea mamei și obiceiurile alimentare ale copilului. Acesta este primul proiect de cercetare care analizează alimentația copiilor în combinație cu variabile psihologice și socio-demografice cu privire la mamă. Ca parte din Studiul Norvegian Cohortă Mama și Copilul, un număr de 27 763 mame au fost întrebate cât de des și cât de mult au mâncat copiii lor în vârstă de 18 luni cele 36 de tipuri de alimente și băuturi. Se menționează că până la vârsta specificată, copiii învățaseră să prefere alimentele dulci și grase în dauna celor sănătoase.
De asemenea, acele mame care au fumat zilnic, care au avut un indice de greutate mare, care au avut mulți copii, au avut copii de sex masculin care au mers la creșă au avut șanse mai mici să le ofere o alimentație sănătoasă. Însă, dacă mamele au avut un nivel ridicat de educație și/sau erau mai în vârstă, au avut șanse mai mari să ofere copiilor alimente sănătoase.
Studiile anterioare indicau că anxietatea și depresia postnatală pot să afecteze obiceiurile alimentare ale copilului. Cu toate acestea, depresia postnatală apare sporadic și de obicei se atenuează după primul an de viață, prin urmare este irelevantă pentru obiceiurile alimentare ale copilului în timp.
Alături de colegii Susan Niegel și Margarete E.Vollrath, Eivind Ystrom a extins cercetarea pentru a include personalitatea mamei măsurată de afectivitatea negativă. Anterior, echipa de cercetare relevase faptul că mamele cu un nivel ridicat de afectivitate negativă opresc adesea alăptarea înainte de cele 6 luni recomandate de specialiști.
Opinii ale specialiștilor implicați în studiu
Psihologul Eivind Ystrom din cadrul Institutului Norvegian de Sănătate Publică a declarat că "am descoperit că acele mame care erau instabile emoțional, neliniștite, nervoase, triste, care aveau puțină încredere în sine sau o perspectivă negativă asupra lumii încojurătoare au avut șanse mai mari să ofere copiilor alimente dulci și grase. În același timp, nu a existat nicio legătură între personalitatea maternă și cât de sănătoasă a fost dieta primită de copil sub formă de fructe și legume".
Trăsăturile materne de personalitate menționate de specialist intră într-o categorie de afectivitate negativă ridicată (emoții negative), iar persoanele care le prezintă dispun de un prag mai redus la stres, renunțând mai rapid când se confruntă cu obstacole (de exemplu, într-o controversă) și adeseori experimentează o lipsă de control a copilului.
În acest sens, psihologul Eivind Ystrom completează că "acele mame compensează pentru trăsăturile de personalitate încercând să forțeze alimentele sănătoase în copil sau oferind copilului puține dulciuri. În mod paradoxal, încearcă să echilibreze un control precar folosind și mai mult control. Prin forță și restricții ele cresc dorința copiilor care conduce la rezistență sub formă de tantrumuri, la care aceste mame nu le fac față. De asemenea, alte studii anterioare au demonstrat că un comportament de control în rândul părinților este corelat cu o alimentație mai bogată în zahăr în rândul copiilor."
Sfaturi pentru mame pentru o alimentație echilibrată și sănătoasă
Psihologul Eivind Ystrom consideră că descoperirea acestei legături dintre trăsăturile de personalitate ale părinților și obiceiurile alimentare ale copiilor vor fi folositoare personalului din domeniul îngrijirii medicale, precum și celui care oferă consiliere nutrițională. "Persoanele cu afectivitate negativă își exprimă adeseori îngrijorarea și par să fie lipsite de ajutor și nesigure. Investigarea acestui tip de personalitate ajută la crearea unor instrumente pentru a ameliora sentimentele de stres și lipsă de cooperare și a îmbunătăți alimentația copillului. Din păcate, nu am putut investiga și comportamentul taților, dar sunt șanse mari ca aceste concluzii să li se aplice și lor. Bărbații cu o afectivitate negativă și-o exprimă adesea sub forma anxietății sau a furiei, dar altfel caracteristicile sunt identice între sexe."
Pe lângă faptul că este prima cercetare care compară alimentația copilului cu factor psihologici și socio-demografici la mamă, este, de asemenea, prima dată când tiparele nutriționale ale copiilor sunt studiate. "Este important deoarece am descoperit că aceiași factori de risc socio-economici pentru alimente dulci și grase care au fost descoperiți anterior în rândul copiilor cu vârsta de 6 ani în Anglia erau deja prezenți la vârsta de 18 luni. În plus, acest lucru demonstrează că abilitatea părinților de a face față stresului poate afecta obiceiurile alimentare ale copiilor de la o vârstă extrem de fragedă", subliniază echipa de cercetare.
Cercetătorii au evaluat doar ce alimente au mâncat copiii și nu modul în care le-a fost oferită mâncarea; în plus, o evaluare completă a personalității mamelor ar putea indica un efect mai evident al personalității lor "studiile viitoare ar trebui să includă toate cele cinci trăsături de personalitate de bază care sunt de obicei folosite în testele de personalitate; extrovertirea, controlul, sociabilitatea și deschiderea la noi experiențe, în plus față de afectivitatea negativă. De asemenea, poate fi interesant de analizat și mai îndeaproape procesul dintre o trăsătură de personalitate a mamei și alimentația copilului care determină alimentația nesănătoasă în cazul mamelor cu afectivitate negativă ridicată. "
Sistemul familial care înconjoară viața domestică a unui copil va avea un rol activ în stabilirea și promovarea comportamentelor care vor persista întreaga sa viață. Experiențele de la începutul vieții cu diverse gusturi și arome au un rol important în încurajarea obiceiurilor de alimentație sănătoasă ulterior în viață. Preferințele alimentare continuă să se schimbe pe parcursul vieții, sub influența factorilor biologici, sociali și de mediu; aceste preferințe sunt factori cheie ai alegerilor alimentare și prin urmare ai calității alimentației.
Surse: www.sciencedaily.com; www.ncbi.nlm.nih.gov; www.psychologytoday.com
Urmareste-ne pe Google News
