Cazurile de Covid sunt rare printre copii. De ce trebuie să îi vaccinăm?

Pentru a-i feri de eventuale complicații

Chiar dacă incidența infectărilor cu SARS-CoV-2 este mai redusă în rândul copiilor decât la adulți, după cum s-a constatat de experți din întreaga lume, aceștia afirmă că nu este exclusă apariția complicațiilor serioase și în cazul celor mici. Conform datelor de care dispune „Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor” din SUA (CDC), copiii care suferă de anumite afecțiuni (ca de exemplu boli cardiace congenitale, diabet, astm, boli pulmonare cronice, boli ce compromit sistemul imunitar, anumite tipuri de anemii- cum ar fi anemia cu celule în seceră etc.) și cei sub vârsta de 1 an sunt cei mai predispuși formelor severe și complicațiilor generate de o infecție cu noul coronavirus. 

În privința complicațiilor, specialiștii din cadrul CDC susțin că și copiii cu forme severe de boală pot dezvolta, așa cum se întâmplă și în rândul unor adulți, complicații variate, cum ar fi miocardite, blocaj renal, cetoacidoză diabetică (o complicație severă a diabetului, ce necesită tratament de urgență, în condițiile în care poate duce la coma diabetică), complicații respiratorii, dar și Sindrom Inflamator Multisistemic. Medicii precizează că acest sindrom are trăsături comune cu sindromul de șoc toxic și cu Boala Kawasaki, ce determină inflamarea vaselor de sânge din tot corpul. Foarte important este însă ca părinții să sesizeze la timp simptomele ce ar putea indica prezența Sindromului Inflamator Multisistemic:

• Febra de peste 38 
• Oboseală persistentă, stări de slăbiciune
• Inflamarea mâinilor și a picioarelor
• Dureri abdominale
• O erupție roșie
• Vomă
• Diaree
• Ochii roșii
• Buze crăpate, roșii

Încă nu se cunosc suficiente date despre Sindromul Inflamator Multisistemic, dar se știe că acesta poate surveni cam la 4 săptămâni după expunerea la virusul SARS-CoV-2, fiind asociat cu o posibilă reacție a sistemului imunitar la acesta, afectând în special copiii între 2 și 15 ani. Se poate însă trata, scopul principal al tratamentului fiind controlul inflamației și împiedicarea deteriorării organelor vitale, cu precădere a inimii. 

Având în vedere posibilitatea acestor complicații, medicii susțin vaccinarea anti-COVID la copii pentru evitarea unor efecte ce îi pot afecta pe termen lung. Într-o intervenție pentru „ȘCOALA 9”, Doina Azoicăi, Președinte al Societății Române de Epidemiologie, a menționat: „Nu trebuie să așteptăm ca ei să facă boala pentru că unii – puțini într-adevăr – pot face forme grave. Nu putem lăsa copiii să treacă prin boală pentru că noi nu vom ști care copii vor face forme ușoare și care vor face forme severe.”

Pentru a nu-i îmbolnăvi pe cei din jur

Modul în care copiii reacționează la infecția cu SARS-CoV2, precum și modalitatea în care aceștia sunt sau nu un vector demn de luat în seamă în răspândirea virusului, îi preocupă intens pe cercetători. Printr-un studiu publicat online în luna aprilie a acestui an, prin compararea mucoasei nazale a copiilor și a adulților, a fost adus în prim-plan următorul aspect: faptul că un copil are infecții respiratorii mai frecvente decât un adult determină o activare mai bună a răspunsurilor imunitare ale mucoasei nazale, ceea ce favorizează un răspuns mai prompt la expunerea cu noul coronavirus, urmat de forme mai puțin severe ale bolii și de un răspuns inflamator mai puțin intens.

Alt studiu, realizat în vara anului trecut, s-a orientat asupra modului în care populația pediatrică poate transmite virusul SARS-CoV-2. S-au formulat concluzii precum:

• Aproape 98% dintre copiii participanți la studiu erau asimptomatici sau aveau simptome ușoare ale bolii
• Aproape jumătate dintre copiii simptomatici puteau răspândi virusul și la 21 de zile după diagnosticare
• Fie că era vorba despre copiii simptomatici, fie că era vorba despre cei asimptomatici, aceștia puteau răspândi virusul pentru perioade îndelungate (2-3 săptămâni), independent de severitatea simptomelor

Raportându-se la asemenea rezultate ale studiilor, specialiștii recomandă vaccinarea anti-COVID și în rândul copiilor și adolescenților, în condițiile în care aceștia pot transmite virusul chiar și în absența simptomelor, cu precădere persoanelor vulnerabile. Prin vaccinare șansele de îmbolnăvire sunt mult mai reduse, iar virusul nu ar mai fi transmis mai departe. De altfel, la finalul lunii martie din acest an, Pfizer anunțase că, în urma ultimei faze  studiilor clinice, s-a putut sesiza, în rândul copiilor cu vârsta de 12-15 ani, că vaccinul declanșează un răspuns imunitar puternic, dovedind o eficacitate 100%. 

În privința posibilelor reacții adverse ale copiilor la un vaccin anti-COVID, medicii spun că acestea durează o zi sau două și sunt asemănătoare adulților, putând fi:

• Locale- înroșirea, inflamarea și durerea la locul vaccinării
• Reacții la nivelul întregului organism- Pot fi foarte diverse, de la febră, frisoane, dureri de cap, până la stări de oboseală, dureri musculare, greață

În vederea contribuției la imunizarea colectivă

Potrivit „University John Hopkins”, se așteaptă ca odată ce suficiente persoane sunt protejate împotriva coronavirusului, riscul de infectare pentru copiii- și pentru populație în general- să fie în scădere. Cu atât mai mult cu cât posibilitatea de vaccinare în rândul copiilor crește, cumulată cu continuarea măsurilor de prevenție binecunoscute (distanțarea socială, purtarea măștii de protecție, respectarea măsurilor de igienă), circulația virusului urmează să se diminueze semnificativ. 

Un studiu publicat în „International Journal of Infectious Diseases” a subliniat ideea realizării imunizării colective  și datorită vaccinării anti-COVID a copiilor. Oamenii de știință au adus în discuție că realizarea acestui demers nu numai că le va acorda o protecție suplimentară acestora, dar va contribui și la crearea unui mediu mai sigur pentru persoanele mai vulnerabile (cum ar fi persoanele vârstnice) și pentru populația nevaccinată. Practic, se consideră că vaccinarea copiilor va favoriza un nivel suficient de imunizare pentru a proteja o anumită populație.

Într-un interviu pentru „ȘCOALA 9”, medicul infecționist Adrian Marinescu (Director Medical la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București) atenționează că imunizarea colectivă se poate înfăptui dacă vaccinarea va fi orientată spre toate categoriile de vârstă: „Imunizarea copiilor ar crește nivelul imunizării colective și ar duce la reducerea din circulație a virusului și, în final, la închiderea pandemiei. Vaccinarea are un rol crucial în asta, cu condiția să fie extinsă și pentru celelalte grupe de vârstă.” 

Surse: cdc.gov, health.harvard.edu, hopkinsmedicine.org, ijidonline.com, insight.jci.org, jamanetwork.com, medscape.com, scoala9.ro

Sursă poză principală: istockphoto.com