Infecție virală sau bacteriană? Cum se deosebesc și ce măsuri de prevenție putem lua

Ca să înțelegem mai bine care sunt principalele diferențe dintre infecțiile bacteriene și infecțiile virale, hai să aflăm ce sunt bacteriile și virusurile, care sunt cele mai comune infecții provocate de acestea și cum pot fi tratate sau prevenite!

Ce sunt bacteriile

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare care se dezvoltă în multe tipuri diferite de medii. Unele bacterii trăiesc în condiții extreme de frig sau căldură, altele își fac „casă” în intestinele oamenilor, unde ajută la digerarea alimentelor. Majoritatea bacteriilor nu provoacă niciun rău oamenilor, dar există și excepții. Dintre cele 15.919 specii de bacterii înregistrate în baza de date a NCBI, doar 538 de specii sunt bacterii patogene. Bacteriile patogene reprezintă unele din principalele cauze ale bolilor și ale mortalității în rândul oamenilor, cauzând boli infecțioase bacteriene precum: tetanosul, febra tifoidă, difteria, sifilisul, holera, intoxicațiile alimentare, lepra și tuberculoza.

Printre cele mai comune infecții cauzate de bacterii sunt:

• Amigdalita acută streptococică;
• Tuberculoza;
• Infecții ale tractului urinar.

Utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor contribuie, de asemenea, la apariția unor infecții bacteriene care sunt rezistente la tratamentul cu diferite tipuri de medicamente antibiotice.

Ce sunt virusurile

Spre deosebire de bacterii, care nu au nevoie de gazdă și care trăiesc în apă, sol și aer, virusurile au nevoie de o gazdă vie, cum este omul sau un animal, pentru a se multiplica. În caz contrar, nu pot supraviețui. Atunci când un virus intră în organism, invadează celulele și preia controlul mașinăriei celulare, redirecționând-o pentru a produce virusul. Unele virusuri chiar ucid celulele gazdă ca parte a ciclului lor de viață.

Bolile cauzate de virusuri includ:

• Varicela;
• HIV;
• Virozele respiratorii.

În unele cazuri, poate fi dificil de determinat dacă o bacterie sau un virus provoacă simptomele. Multe afecțiuni - cum ar fi pneumonia, meningita și diareea - pot fi cauzate fie de bacterii, fie de virusuri. 

Cum se transmit infecțiile bacteriene

Multe infecții bacteriene sunt contagioase, ceea ce înseamnă că pot fi transmise de la o persoană la alta. Există mai multe moduri în care acest lucru se poate întâmpla, inclusiv:

• contactul apropiat cu o persoană care are o infecție bacteriană;
• contactul cu fluidele corporale ale unei persoane care are o infecție, în special după contactul sexual sau atunci când persoana tușește sau strănută;
• transmiterea de la mamă la copil în timpul sarcinii sau al nașterii;
• intrarea în contact cu suprafețe contaminate cu bacterii, cum ar fi mânerele ușilor sau mânerele robinetelor și apoi atingerea feței, nasului sau gurii.

Pe lângă transmiterea de la o persoană la alta, infecțiile bacteriene pot fi transmise și prin mușcătura unei insecte infectate. În plus, consumul de alimente sau apă contaminate poate duce, de asemenea, la o infecție.

Cele mai comune infecții bacteriene

Câteva exemple de infecții bacteriene includ:

• amigdalita acută streptococică;
• infecția tractului urinar;
• intoxicație alimentară bacteriană;
• pneumonie bacteriană;
• tuberculoza;
• meningită bacteriană;
• boala Lyme;
• tetanos.

Cum se transmit infecțiile virale

La fel ca și infecțiile bacteriene, multe infecții virale sunt contagioase. Acestea pot fi transmise de la o persoană la alta în multe moduri similare, inclusiv:

• intrarea în contact apropiat cu o persoană care are o infecție virală;
• contactul cu fluidele corporale ale unei persoane cu o infecție virală;
• transmiterea de la mamă la copil în timpul sarcinii sau al nașterii;
• intrarea în contact cu suprafețe contaminate.

De asemenea, la fel ca în cazul infecțiilor bacteriene, infecțiile virale pot fi transmise prin mușcătura unei insecte infectate sau prin consumul de apă sau alimente contaminate.

Cele mai comune infecții virale

Câteva exemple de infecții virale includ:

• COVID-19;
• gripă;
• răceală comună;
• gastroenterită virală;
• varicela;
• rujeolă;
• meningită virală;
• virusul imunodeficienței umane (HIV);
• hepatita virală;
• virusul Zika;
• virusul Nile West.

Infecțiile virale de căi respiratorii sunt destul de comune în rândul copilor și apar frecvent în sezonul rece. În primii câțiva ani de viață, cei mici pot avea până la 12 infecții virale pe an, însă episoadele devin din ce în ce mai rare odată cu vârstă.

Cum sunt diagnosticate infecțiile bacteriene și cele virale?

Uneori, medicii pot diagnostica o afecțiune pe baza istoricului medical și a simptomelor prezente. De exemplu, afecțiuni precum rujeola sau varicela au simptome foarte specifice, care pot fi diagnosticate cu o simplă examinare fizică. În plus, dacă există o epidemie actuală a unei anumite boli, medicul va lua în considerare acest lucru în diagnosticul său. Un exemplu este gripa, care provoacă epidemii sezoniere în lunile reci ale fiecărui an.

În cazul în care medicul dorește să știe ce tip de organism poate fi cauza afecțiunii, acesta poate cere prelevarea unor probe de sânge, mucus sau spută, scaun, urină sau lichid cefalorahidian. Probele prelevate îi permit medicului să identifice ce cauzează afecțiunea. În cazul unei infecții bacteriene, aceasta îl poate ajuta, de asemenea, să determine ce antibiotic poate fi util în tratarea afecțiunii.

Cum se tratează infecțiile virale vs. infecțiile bacteriene

Nu există un tratament specific pentru multe infecții virale. Tratamentul se concentrează, de obicei, pe ameliorarea simptomelor, în timp ce organismul lucrează pentru a elimina infecția. Acest lucru poate include lucruri precum:

• consumul de lichide pentru a preveni deshidratarea;
• odihna;
• utilizarea de medicamente disponibile fără prescripție medicală, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul pentru a ameliora durerile și febra;
• administrarea de decongestionante pentru a ajuta în cazul unui nas care curge sau este înfundat;
• pastile de supt pentru a ajuta la ameliorarea durerilor de gât.

În unele cazuri, medicul poate prescrie un medicament antiviral care să inhibe ciclul de viață al virusului, pentru tratarea unei afecțiuni virale.

Infecțiile bacteriene, pe de altă parte, sunt tratate cu ajutorul antibioticelor, care pot fi bactericide (în cazul în care omoară bacteriile) sau bacteriostatice (dacă previn creșterea bacteriană). Există mai multe tipuri de antibiotice, iar fiecare clasă inhibă un proces a cărui desfășurare diferă în funcție de agentul patogen și respectiv în funcție de gazdă.

Atât în cazul infecțiilor virale, cât și al celor bacteriene, alături de tratamentele prescrise de medic, poți ajuta organismul să lupte împotriva agenților patogeni prin intermediul suplimentelor alimentare naturale. De primă intenție la primul semn de viroză respiratorie la copii este siropul Virodep de la Dr. Phyto care, asociat cu antibiotice și medicamente simptomatice, scade durata și severitatea infecției, grăbind vindecarea.

Virodep este un complex unic de fitoextracte standardizate și nutraceutice, fiind indicat în profilaxia și terapia infecțiilor respiratorii de origine virală sau bacteriană, asociat cu antibiotice și simptomatice și în consolidarea sistemului imunitar. Acest supliment:

• scurtează durata infecțiilor respiratorii;
• reduce numărul și severitatea infecțiilor respiratorii;
• previne complicațiile bacteriene;
• susține sistemul imunitar în perioada de vulnerabilitate imunologică.

De primă intenție la primul semn al virozei respiratorii la adulți este varianta Virodep comprimate de supt, care asociat cu tratamentul prescris de medic scade severitatea și durata infecției, grăbind vindecarea.

Virodep comprimate de supt este un supliment alimentar pe bază de extracte vegetale standardizate și îndulcitori, care:

• reduce numărul și severitatea infecțiilor respiratorii;
• previne complicațiile bacteriene;
• susține sistemul imunitar în perioada de vulnerabilitate imunologică.

Cum pot fi prevenite infecțiile virale și infecțiile bacteriene

Atât infecțiile virale, cât și cele bacteriene pot fi prevenite prin:

• practicarea unei bune igiene. Spălatul pe mâine înainte de masă, după folosirea toaletei sau după manipularea anumitor obiecte comune (clanță, masă etc) este necesară pentru limitarea răspândirii virusurilor și bacteriilor;
• vaccinarea. Sunt disponibile numeroase vaccinuri care ajută la prevenirea mai multor boli virale și bacteriene. Exemple de boli care pot fi prevenite prin vaccinare sunt rujeolă, gripă, COVID-19, tusea convulsivă, tetanosul. Discutați cu medicul de familie sau pediatru despre vaccinurile care vă sunt disponibile.
• limitarea contactului cu persoanele din jur. Rămâneți acasă dacă tu, partenerul sau copilul tău sunteți bolnavi pentru a ajuta la prevenirea transmiterii infecției la alte persoane.
• gătirea corectă a alimentelor. Asigură-te că toate alimentele, în special carnea, sunt gătite la temperatura potrivită. Spală bine fructele și legumele crude înainte de a le mânca și nu lăsa resturile de mâncare să stea la temperatura camerei. În schimb, refrigerează-le imediat.
• protejarea împotriva mușcăturilor de insecte. În sezonul cald folosește un repelent care să țină tânțarii și căpușele la distanță.