Profesor universitar: lăsați copiii să mănânce pământ!

Legătura dintre curățenie și sistemul imunitar

Este în regulă ca un copil să își lingă pantofii? Dar să mănânce de pe jos? În prezent părinții par înarmați în permanență cu dezinfectante pentru mâini și șervețele umede pentru a asigura o igienă desăvârșită atât pentru copil, cât și pentru mediul său. În realitate, specialiștii susțin că obsesia cu igiena are un impact devastator asupra sănătății. Mai exact, dorința de a trăi într-un mediu cât mai septic este cea care a condus la o creștere în rândul bolilor cronice, non-infecțioase în statele dezvoltate, precum obezitatea, astmul, boala celiacă, alergiile și bolile autoimune. 

Conform noii cercetări, este posbil ca situația să aibă legătură cu microbii din tractul digestiv. Asfel, avem 10 microbi în fiecare celulă a corpului, cele mai mici forme de viață. Profesorul de microbiologie din cadrul Universității British Columbia, Brett Finlay, explică faptul că de peste 100 de ani medicina încearcă să distrugă microbi precum bacterii. Iar apa potabilă, alimentele curățate, vaccinurile, antibioticele, spălatul pe mâini, au jucat toate un rol important în eradicarea bolilor infecțioase. Însă există dovezi că un număr mic de microbi sunt responsabili pentru infecții, în vreme ce alții joacă un rol vital în a ne menține sănătoși; nu doar ne ajută în procesul de digestie, dar sunt și esențiali pentru dezvoltarea sistemului imunitar. Prin încercarea de a-i elimina, nu facem decât să privăm corpul de procesul normal de dezvoltare. Microbii ajută la antrenarea sistemului imunitar deoarece acesta învață să ignore sau să îl tolereze. Dacă expunerea copiilor la ei este limitată, sistemele lor imunitare rămân imature și nu vor învăța să se obișnuiească cu microbi inofensivi sau să reacționeze la microorganisme patogene.

Marie-Claire Arrieta, expert în microbiomul din astm, profesor universitar, dar și mamă de doi copii cu vârsta de cinci și trei ani, subliniază că această descoperire a cauzat o revoluție în căminul său precum și în laboratorul ei "eram un microbiolog conservator, extrem de dornică să mă asigur că totul este curat. Dar după ce am citit studii nenumărate am observat o transformare în modul în care m-am comportat între primul și al doilea copil".

În plus, cercetătorii din Johns Hopkins au observat că acei bebeluși care sunt expuși la aspecte dizgrațioase precum reziduuri de rozătoare și animale domestice, alergeni de la gândaci și bacterii casnice în primul an de viață au șanse mai mici să sufere de alergii și astm. Studiul a fost publicat în Revista de Alergie și Imunologie Clinică și a implicat analiza a 467 de bebeluși din Boston timp de 3 ani. Acei copii expuși la fire de păr de șoareci și pisici, dar și gândaci au avut cele mai mici rate de wheezing până la 3 ani. Copiii cu o cantitate mare de bacterii domestice au avut șanse mai mici de wheezing și de a dezvolta alergii de mediu.

Concluzii ale specialiștilor - majoritatea microbilor sunt buni

Munca de cercetare a celor doi a demonstrat că există un scurt interval de timp în care schimbările microbiene din sistemul digestiv al bebelușului pot avea consecințe pe termen lung în plămâni, însă nu se știe încă dacă microbii reprezintă o cauză sau un efect al bolilor. 

O dovadă elocventă pentru părinți constă în practica de a unge nou-născutul cu secrețiile vaginale ale mamei după o naștere cezariană. Atunci când copilul trece prin canalul vaginal gura, ochii, nasul și pielea sa sunt acoperite cu microbii vaginali și chiar fecali ai mamei. Poate părea mai puțin plăcut, dar acești microbi ajută sistemul imunitar al bebelușului, digestia laptelui și pot proteja împotriva infecțiilor. Oamenii de știință sunt de părere că acesta este motivul pentru care acei copii născuți prin cezariană au un risc crescut de astm, obezitate, autism și boală celiacă. Pentru a contracara acest risc, unele spitale obișnuiesc să introducă un tampon steril în vaginul mamei înainte de naștere și să ungă copilul cu el. 

Și alăptarea joacă un rol important în dezvoltarea microbilor benefici; cercetătorii Finlay și Arrieta avertizează că ar trebui să se acorde mai puțină atenție procesului de sterilizare. Profesorul Arrieta își amintește că "la primul copil sterilizam orice obiect care intra în contact cu bebelușul, apoi am realizat că Asociața Americană Pediatrică nu recomandă acest lucru, în vreme ce alte studii demonstrează că obiceiul poate crește riscul de alergii și astm." Specialistul atrage atenția că "un copil care este alăptat se va atașa constant de piele care, din punct de vedere microbiologic, este foarte murdară. Nu sterilizați orice intră în contact cu gura copilului, fără vreun motiv. Un lucru pe care nu-l mai fac și mi-aș dori să îl văd și la alții este să încetez să iau cu mine gel dezinfectant. Este în regulă atunci când mergi cu cortul sau în locuri unde nu există apă și săpun, dar în rest se face abuz. "

Este foarte important și mediul despre care vorbim. Astfel, dacă este vorba de un loc public, în care infecțiile pot fi transmise ușor (cum ar fi un loc de joacă), sau de o zonă izolată de civilizație (precum casa bunicilor de la țară), abordarea este diferită. Pentru o suzetă căzută în parc este necesar să o speli cu apă, iar pentru una căzută în pădure o poți curăța cu un șervețel. Mai există și varianta de a o curăța cu propria salivă și există chiar un studiu care a vizat 184 de familii; în cazul lor 65% dintre bebelușii cu părinții care au făcut acest lucru au prezentat un risc mai scăzut de a dezvolta alergii la 18 și la 36 de luni. 

Copiii au nevoie să petreacă timp afară des, să alerge desculți și să se murdărească, să atingă insecte, plante și noroi. Copiii care au un câine în familie pot avea un risc mai mic de a dezvolta astm și alergii (pisicile nu au același efect).
Doctor Jack Gilbert, director al Centrului de Microbian din Universitatea Chicago și coautor al cărții Noroiul este bun a declarat că "un copil va beneficia în urma expunerii microbiene crescute la animale și plante mai mult decât șansa infimă de a contacta o infecție ca urmare a acelei asocieri."

Nu înseamnă că trebuie să renunți la regulile de igienă, ci mai degrabă că nu trebuie să fii atât de strict "este important să te speli pe mâni, după ce mergi la baie sau înainte să mănânci sau dacă copilul se joacă cu un alt copil răcit, însă în restul timpului este inutil. Un aspect fascinant și îngrijorător este efectul pe care îl pot avea antibioticele asupra microbilor și sănătății copiilor. Acestea pot eradica infecțiile, dar și microbii benefici", subliniază Finlay. Abuzul de antibiotice poate conduce și la microbi rezistenți, precum MRSA, iar doze multiple administrate în primul an de viață pot crește riscul de astm, dar și de obezitate sau diabet de tip 2. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poate face un părinte este să acorde atenție alimentației copilului - alimentele consumate nu hrănesc doar corpul tău, ci și microbii. Este de ajutor să consumați grâu integral, orez brun și alte cereale, în vreme ce făina și zahărul alb nu ajung la intestinul subțire unde pot ajuta microbii buni.
Nu vă fie teamă de mizerie, nu introduceți copilul într-un balon de cristal. Majoritatea microbilor sunt prietenii noștri, nu dușmanii.

Surse: www.theguardian.com; https://time.com; https://blog.nature.org; www.fatherly.com