E bine să dormi când ai febră ? Ce spun specialiștii

Cum te ajută somnul când ai febră

Înainte să afli dacă e bine să dormi când ai febră, trebuie să știi care este temperatura normală a corpului uman: 36,1-37,2 grade Celsius. Când temperatura depășește 37,2 grade, ai stare subfebrilă. În cazul unei persoane adulte, febra se instalează când temperatura corpului este mai mare de 38 de grade Celsius.

Ori de câte ori ai febră, gândește-te că organismul tău reușește să lupte cu diverși agenți patogeni datorită activării sistemului imunitar chiar și în timpul somnului. Spre exemplu, citokinele, proteine esențiale în stimularea dezvoltării unor celule ale sistemului imunitar și ale globulelor roșii, sunt produse și eliberate în sânge în timp ce dormi. De asemenea, citokinele influențează modul în care corpul răspunde la inflamații. Cu alte cuvinte, somnul crește capacitatea sistemului imunitar de a-și face „treaba” și de a lupta cu boala. O dovadă a acestei „lupte” este și apariția febrei.

De asemenea, medicii atrag atenția asupra următorului aspect: pentru a putea să funcționeze, sistemul imunitar are nevoie de energie. Când ești trează, folosești energia pentru a te mișca, pentru a gândi și pentru alte numeroase activități. În schimb, când dormi, corpul poate să redirecționeze energia respectivă spre sistemul imunitar. Odată ce se întâmplă așa, poți învinge boala mai repede. Ținând cont de acest beneficiu, ascultă semnalele corpului tău când ai febră și mergi la culcare. 

Copilul ar trebui să doarmă când are febră?

Când copilul doarme și îți dai seama, atingându-l pe frunte sau pe gât, că are febră, primul tău gând poate fi să îl trezești, să îi pui termometrul și să-i dai un medicament antitermic. 

Într-un ghid publicat în anul 2011 de „Asociația Americană de Pediatrie”, intitulat „Febra și medicamentele antitermice la copii”, se regăsește un sfat foarte important pentru părinți. Potrivit experților din cadrul asociației menționate, principalul obiectiv nu trebuie să fie reducerea rapidă a febrei, ci să te asiguri că micuțul se simte cât mai confortabil. De pildă, în cazul în care febra copilului este cuprinsă între 38-38,8 grade Celsius, nu se impune să îl trezești din somn ca să îi oferi un medicament. De altfel, „Asociația Americană de Pediatrie” susține că organismul unui copil lăsat să lupte cu febra ușoară și moderată poate contracara mai bine infecțiile decât unul care primește în mod constant medicamente pentru suprimarea febrei. 

Pentru a-ți ajuta copilul să treacă peste perioadele cu febră, străduiește-te să-l îmbraci în hăinuțe cât mai lejere, din materiale care nu încing și care permit pielii să respire. De asemenea, ai grijă să bea suficiente lichide pentru a nu se deshidrata. Monitorizează-l permanent pentru a putea sesiza manifestările specifice febrei, precum:

• Prezența frisoanelor;
• Transpirația excesivă;
• Somnul agitat: poate fi un semn al faptului că are diverse dureri.

Dacă observi că respirația copilului este mai rapidă ca de obicei sau că este neregulată, verifică-i temperatura ca să știi ce ai de făcut. Solicită imediat ajutor medical în oricare dintre situațiile de mai jos:

• Copilul suferă de o anumită afecțiune și știi că trebuie să anunți medicul de îndată ce face febră;
• Este mai mic de 3 luni și are temperatura, măsurată rectal, de 38 de grade Celsius sau mai mare;
• Are între 3 și 6 luni și febră peste 38 de grade Celsius;
• Este mai mic de 2 ani și vezi că febra depășește 38 de grade Celsius de mai bine de 24 de ore;
• Are peste 2 ani și, de 3 zile, febra nu scade sub 38 de grade Celsius;
• Nu îl poți calma;
• Are gâtul rigid;
• Are convulsii febrile: copilul nu mai este conștient, membrele sale devin rigide, pot surveni zvâcniri ritmice ale acestora. După convulsie, copilul este letargic și somnoros. Cheamă imediat ambulanța sau mergi la cea mai apropiată cameră de gardă, mai ales dacă este vorba despre prima convulsie febrilă pe care o are;
• Are dificultăți în respirație; 
• Are diaree cu sânge;
• Prezintă dificultăți la înghițire și are salivație abundentă;
• Este deshidratat: de exemplu, pielea și gura sunt uscate, udă mai puțin de 4 scutece în 24 de ore, urina este închisă la culoare, nu tolerează lichidele etc;
• Pe pielea sa sunt leziuni similare vânătăilor sau pete roșii;
• Observi că îl deranjează lumina;
• Nu se poate trezi sau are febră 40: în aceste situații, mergi în cel mai scurt timp la o cameră de gardă sau solicită ambulanța. 

Cu excepția situațiilor enumerate anterior, nu trebuie să iei măsuri drastice în momentele în care copilul are febră, ci lasă-l să se bucure de efectele benefice ale somnului. Iată cât ar trebui să doarmă într-o zi copiii și adolescenții:

• Bebelușii aflați în primele 3 luni de viață: 14-17 ore, incluzând aici și reprizele scurte de somn;
• Bebelușii între 4 și 11 luni: 12-16 ore, incluzând și reprizele scurte de somn;
• Copiii între 1 și 2 ani: 11-14 ore, cu tot cu reprizele scurte de somn;
• Copiii între 3 și 5 ani: 10-13 ore, incluzând și somnul din timpul zilei;
• Copiii între 6 și 12 ani: 9-12 ore;
• Adolescenții între 13 și 18 ani: 8-10 ore. 

Cât trebuie să dormi când ai febră

În situațiile în care nu te simți confortabil din cauza febrei, este firesc să nu te trezești odihnită. Ca să îți refaci forțele, medicii recomandă să adaugi 1 oră de somn pe timp de noapte și, în măsura în care poți, să ațipești și pe parcursul zilei. În aceste condiții, e bine să dormi, când ai febră, cel puțin 7-9 ore pe zi. 

Cu precădere în primele zile de boală poți fi dornică să dormi aproape toată ziua. Nu este ceva îngrijorător, însă nu neglija nici să te hidratezi și să mănânci porții mici de alimente hrănitoare. Pentru a avea parte de un somn cât mai odihnitor, pune în aplicare și următoarele sfaturi:

• Când ai febră din pricina unei infecții respiratorii, dormi cu capul mai ridicat ca de obicei: așa te asiguri că se realizează drenajul mucusului, astfel încât acesta să nu se acumuleze în exces la nivelul tractului respirator și să creeze dificultăți în respirație;
• Utilizează un umidificator: acest dispozitiv păstrează umiditatea aerului, împiedicând uscarea mucoaselor nazale și ajutându-te să respiri mai bine;
• Încearcă să faci duș sau o baie înainte de culcare: așa te poți relaxa, iar aburul contribuie la decongestionarea căilor respiratorii;
• Evită anumite medicamente decongestionante în preajma orei de culcare: unele dintre ele conțin substanțe ce te împiedică să adormi cu ușurință. Stai de vorbă cu un medic și vezi care medicamente decongestionante sunt potrivite pe timp de noapte;
• Bea un ceai de mușețel pentru a intra în starea de relaxare propice somnului: dacă ai dureri de gât, poți să adaugi în ceai, pentru un efect calmant, puțină miere;
• Nu consuma alcool: acesta usucă și inflamează sinusurile și favorizează deshidratarea;
• Dacă te trezești în toiul nopții, adresează-te cât mai repede problemei care îți tulbură somnul: spre exemplu, suflă-ți nasul și pune picături, potolește-ți setea etc.  

Cum scazi febra fără medicamente

În afară de faptul că e bine să dormi când ai febră, poți să apelezi la diverse soluții pentru a depăși mai ușor disconfortul. Pentru febra ușoară, sub 38,3 grade Celsius, nu este necesar să recurgi la medicamente antitermice. În schimb, poți lua următoarele măsuri:

Consumă cât mai multe lichide

Lichidele contribuie la reglarea temperaturii corpului și îl ajută să elimine agenții patogeni. De aceea, pe lângă apă, îți prinde bine să bei și ceaiuri precum:

• De tei, cimbru și mușețel: florile de tei stimulează transpirația, cimbrul are proprietăți antibacteriene, iar mușețelul are efecte antiinflamatorii și calmante;
• De brusture: rădăcinile plantei au acțiune antitermică. Pentru a prepara ceaiul, procedezi astfel: pui la macerat, peste noapte, 1 linguriță rădăcină de brusture la 250 ml apă. Încălzește lichidul a doua zi de dimineață și strecoară-l;
• De coajă de salcie: ceaiul are efecte antiinflamatorii și contribuie la diminuarea febrei;
• De tulsi: frunzele acestei plante originare din regiunile tropicale și subtropicale sunt vestite pentru proprietățile lor antibacteriene, antitusive și antiinflamatorii;
• De ghimbir: proprietățile antibacteriene ale ghimbirului sunt utile pentru ameliorarea febrei și tusei ce însoțesc infecțiile respiratorii;
• De echinaceea: anumiți compuși ai plantei au efecte antibacteriene și antivirale, stimulând funcționarea sistemului imunitar pentru contracararea unei infecții. 

Relaxează-te cu o baie călduță

Apa călduță este binevenită nu doar pentru că îți răcorește corpul, ci și pentru că ușurează durerile musculare ce însoțesc adesea o infecție respiratorie însoțită de febră. Ai însă grijă să ieși din cadă când simți că apa se răcește, pentru a evita apariția sau amplificarea frisoanelor. Cel mai bine este ca după baie să te duci imediat în pat.

Răcorește-te cu ajutorul compreselor cu apă călduță

La fel ca o baie cu apă călduță, compresele favorizează și ele scăderea temperaturii corpului. Aplică-le în zone precum fruntea, încheieturile și gambele, acoperindu-ți bine restul corpului. Pe măsură ce compresele se răcesc, înlocuiește-le cu altele noi până când sesizezi că febra începe să scadă.  

Tamponează-te cu un burete înmuiat în apă 

Evaporarea apei este utilă pentru scăderea temperaturii corpului. În acest scop, procedează în felul următor:

• Înmoaie un burete în apă călduță: apa ar trebui să aibă cam 32-35 de grade Celsius;
• Stoarce buretele pentru a elimina excesul de apă;
• Tamponează-te cu buretele pe diverse porțiuni ale corpului: de exemplu, pe frunte, pe brațe, pe tălpi, dar cu precădere în zonele în care se înmagazinează mai multă căldură, cum ar fi axilele. Restul corpului trebuie să rămână acoperit;
• Oprește-te de îndată ce simți că începi să tremuri. 

Mizează pe uleiurile esențiale

Pe de o parte, anumite uleiuri esențiale ameliorează simptome neplăcute ce acompaniază febra, de exemplu frisoanele, durerile musculare, durerile de cap, transpirația excesivă. Pe de altă parte, uleiurile esențiale se remarcă prin proprietăți antiinflamatorii, antibacteriene și antivirale. Nu în ultimul rând, unele uleiuri esențiale, cum este cel de mentă de pildă, conțin compuși cu efect răcoritor, de aceea e bine să le utilizezi ca să dormi mai profund când ai febră. 

Printre uleiurile esențiale pe care te poți baza și în caz de febră se numără:

• Uleiul esențial de eucalipt;
• Uleiul esențial de cimbru;
• Uleiul esențial de ghimbir;
• Uleiul esențial de scorțișoară;
• Uleiul esențial de mentă;
• Uleiul esențial de rozmarin;
• Uleiul esențial de tămâie (Frankincense);
• Uleiul esențial de lavandă.

În funcție de preferințe, poți să valorifici uleiurile esențiale în oricare dintre aceste moduri:

• Inhalează aroma uleiurilor direct din recipient sau turnând câteva picături pe o batistă, pe o dischetă demachiantă sau chiar pe fața de pernă;
• Pune câteva picături de ulei într-un difuzor pentru aromaterapie;
• Diluează câteva picături de ulei esențial într-un ulei purtător și pune-le în apa în care te îmbăiezi;
• Diluează un ulei esențial în ulei purtător și fă-ți un masaj pe tâmple sau pe tălpi;
• Toarnă câteva picături de ulei într-un recipient cu apă fierbinte și apoi inhalează aburul.

Ai grijă să nu aplici niciodată pe piele un ulei esențial fără să-l testezi în prealabil ca să vezi dacă nu cumva îți provoacă o reacție alergică. În acest scop, toarnă o picătură de ulei esențial, diluată într-un ulei purtător, pe partea interioară a brațului. Dacă în interval de 24 de ore nu observi iritații și inflamații, înseamnă că este sigur să îl folosești. 

De asemenea, nu aplica niciodată pe piele un ulei esențial fără să-l diluezi într-un ulei purtător: de cocos, de migdale dulci, de avocado, de jojoba, de măsline etc. Atât uleiurile esențiale, cât și cele purtătoare, trebuie să fie de calitate, pure, preferabil organice. 

Amintește-ți întotdeauna că e bine să dormi cât mai mult când ai febră, dar străduiește-te totodată să nu ignori nici anumite semne care îți transmit că trebuie neapărat să ceri ajutorul unui medic. Iată ce trebuie să te îngrijoreze:

• Febra este însoțită de gât rigid, de stări de confuzie, de dureri severe de cap;
• Febra de 39,5 grade Celsius sau mai mare, care nu scade nici la două ore după administrarea unui medicament antitermic;
• Febra persistă mai mult de două zile;
• Dificultățile în respirație și/sau durerile în piept;
• Vărsăturile persistente;
• Durerile abdominale puternice;
• Erupțiile pe piele;
• Sensibilitatea la lumină;
• Durerile la urinare; 
• Convulsiile.