Febra puerperală: cauze, simptome și tratament
Deși nu sunt frecvente, infecțiile cu care mamele se pot confrunta la scurt timp după naștere conduc, uneori, la complicații severe. Dintre asemenea infecții face parte și febra puerperală. În vederea diminuării riscului de a avea de suferit din cauza complicațiilor provocate de infecțiile intervenite după naștere, este esențial ca proaspetele mame să consulte cât mai repede un medic în caz de febră persistentă și de stare generală alterată.
Sari la
Ce este febra puerperală
Cunoscută și sub denumirea de infecție puerperală, febra puerperală se referă la o temperatură corporală de 38 de grade Celsius sau mai mare, care apare în primele 10 zile după naștere, inclusiv în primele 24 de ore. De fapt, este vorba despre o infecție a uterului și a țesuturilor din preajma acestui organ, care survine din pricina leziunilor sau complicațiilor care afectează tractul genital în timpul nașterii. Practic, infecțiile din perioada postpartum pot începe din uter, odată cu ruperea apei. De asemenea, uterul se poate infecta dacă sacul amniotic și fluidul amniotic sunt infectate.
În anumite cazuri, femeile pot avea febră mai mare de 38 de grade Celsius în primele zile după naștere din pricina angorjării sânilor. În aceste condiții, sânii își măresc volumul și sunt dureroși, tari și tensionați în urma acumulării de lapte, sânge și fluid limfatic. Cu toate acestea, febra ce însoțește angorjarea sânilor nu ar trebui să dureze mai mult de 24 de ore.
Termenul „febră puerperală” este cunoscut încă din secolul al XVIII-lea. În acea perioadă, febra puerperală reprezenta una dintre principalele cauze responsabile de mortalitatea maternă. Ulterior, pe măsură ce s-au descoperit diverse antibiotice, frecvența și severitatea infecțiilor care afectează mamele în perioada postpartum s-au redus din ce în ce mai mult.
Cauzele febrei puerperale
De cele mai multe ori, febra puerperală este generată de microorganisme de la nivelul florei vaginale, pielii sau intestinelor. Printre aceste microorganisme se numără bacterii precum Streptococcus pyogenes, Staphylococcus Aureus (Stafilococul auriu), E. coli, Streptococcus agalactiae etc.
Mai exact, principalele cauze ale febrei puerperale sunt:
Endometrita puerperală
Este o infecție bacteriană a endometrului, mucoasa care căptușește pereții uterului. Endometrita puerperală se manifestă prin febră, dureri în partea inferioară a abdomenului, sângerări, scurgeri vaginale (lohii) cu miros dezagreabil. Uneori, această infecție intervine în prima săptămână după naștere.
Mastita puerperală
Reprezintă o infecție la nivelul sânilor, care survine după debutul lactației. În general, mastita puerperală este provocată de bacteriile (stafilococi) prezente în gura sau în faringele bebelușului. În cazuri rare, poate fi generată de Stafilococul auriu. Pentru tratarea infecției, este necesar un antibiotic cu spectru larg. Mastita puerperală apare la 2-3 săptămâni de la debutul procesului de lactație.
Leziunile produse de o intervenție chirurgicală
Fie că este vorba despre o epiziotomie, fie că este vorba despre cezariană, ambele intervenții pot crește riscul de febră puerperală. În cele mai multe dintre cazuri, infecția de la nivelul leziunilor după astfel de intervenții apare din pricina bacteriilor, în special Stafilococul auriu. Epiziotomia înseamnă realizarea unei incizii la nivelul perineului (zona dintre anus și vagin). Ca să se reducă cât mai mult riscul de apariție a unei infecții puerperale, trebuie să se asigure o îngrijire atentă a leziunilor postchirurgicale.
Infecțiile urinare
Apar mai ales în cazul în care se utilizează catetere, iar bacteriile ajung direct în tractul urinar. Infecțiile urinare postpartum apar la aprox. 2-5 zile după naștere și sunt provocate în special de E. coli și de Stafilococul auriu.
În afară de cauzele enumerate, febra puerperală poate apărea ca urmare a :
- Pielonefritei: este o infecție localizată la nivelul rinichilor, fiind provocată de bacterii sau de virusuri;
- Cistitei: înseamnă o inflamație a vezii urinare din cauza unei infecții;
- Tromboflebita septică pelvină: înseamnă o infecție gravă a venelor din bazin și formarea unui cheag de sânge infectat. În general, vena ovariană este afectată de o tromboflebită septică pelvină.
În ceea ce privește factorii de risc care trebuie luați în calcul când vine vorba despre febra puerperală, aceștia se referă la:
- Nașterea prin cezariană: inclusiv travaliul prelungit, urmat de efectuarea unei cezariene, pot fi factori de risc pentru apariția infecțiilor postpartum;
- Sistemul imunitar slăbit;
- Rezultatul pozitiv al unui test pentru detectarea streptococului de tip B;
- Un istoric de vaginoze bacteriene: inflamații provocate de un dezechilibru dintre bacteriile „bune” din microflora vaginală și cele nocive;
- Un istoric de infecții cu transmitere sexuală;
- Un istoric de hipertensiune arterială;
- Diabetul;
- Excesul ponderal al mamei;
- Ruptura prematură a membranelor;
- Îndepărtarea manuală a placentei;
- Anemia sau malnutriția;
- Vârsta înaintată a mamei (peste 35 de ani).
Infectarea operației de cezariană. Cum se tratează și când trebuie să te îngrijoreze
Simptomele febrei puerperale
Pe lângă febră, alte manifestări care pot însoți febra puerperală sunt:
- Stare generală alterată;
- Dureri de cap;
- Transpirații reci;
- Frisoane;
- Dureri abdominale;
- Tahicardie: un ritm cardiac mai rapid decât cel normal, adică mai mare de 100 de bătăi pe minut;
- Secreții vaginale abundente, cu miros dezagreabil;
- Paloare.
Diagnosticul febrei puerperale
Pentru a se putea vorbi despre febră puerperală, trebuie să se îndeplinească următoarele condiții:
- Febră de 38 de grade Celsius sau mai mare, care să fie prezentă în cel puțin 2 episoade, separate de un interval de 6 ore;
- Febra de 38 de grade Celsius sau mai mare care apare după naștere, într-un interval care variază de la 24 de ore la aprox. 6 săptămâni.
În vederea diagnosticării febrei puerperale, nu numai că medicul analizează factorii de risc care țin de mamă și de naștere, ci și încearcă să identifice sursa infecției. Din acest motiv, pe lângă efectuarea examenului fizic, se pot recomanda și următoarele investigații:
- Analize de sânge: de pildă, o hemoleucogramă completă pentru detectarea numărului de leucocite, proteina C reactivă, lactatul etc. Proteina C reprezintă un marker inflamator, nivelul ei crescând când în corp există o inflamație sau o infecție. Lactatul măsoară nivelul de acid lactic și arată modul în care celulele folosesc oxigenul, fiind o analiză recomandată când există suspiciune de infecție a sângelui cu bacterii (sepsis);
- Urocultură;
- Testul microbiomului endometrial: implică prelevarea unei probe din mucoasa uterină pentru a se depista infecțiile;
- Diverse investigații imagistice: spre exemplu, o ecografie a abdomenului și pelvisului, o ecografie transvaginală, o ecografie mamară (pentru a se exclude mastita), CT cu substanță de contrast pentru abdomen și pelvis. CT-ul este recomandat când febra persistă și după administrarea antibioticelor, fiind binevenit pentru a se detecta, de exemplu, tromboflebita septică pelvină, o afecțiune renală etc.
Deși febra puerperală provoacă în cazuri rare complicații, este esențial ca infecția să fie depistată și tratată cât mai rapid. Printre complicațiile severe care pot interveni se regăsesc:
- Peritonita: inflamația severă a membranei care căptușește peretele interior al abdomenului și care protejează organele interne;
- Abcesele: acumulări localizate de puroi;
- Tromboflebita pelvină;
- Șocul septic: este o complicație a sepsisului, conducând la o scădere semnificativă a nivelului tensiunii arteriale și crescând riscul ca organele vitale să cedeze;
- Embolismul pulmonar: în cazul în care un cheag de sânge blochează o arteră din plămâni.
Tratamentul febrei puerperale
În primul rând, o pacientă cu febră puerperală primește un antibiotic, ales în funcție de localizarea infecției și de bacteria care a produs-o. Până se află care este bacteria responsabilă de infecție, poate fi prescris un antibiotic cu spectru larg, cum ar fi amoxicilina de exemplu. Dacă pacienta este încă în spital după naștere când este diagnosticată cu febră puerperală, poate primi un antiobiotic administrat intravenos. Totodată, dacă o pacientă este externată și diagnosticată ulterior cu febră puerperală, poate fi internată pentru a primi tratament intravenos.
În al doilea rând, pentru reducerea durerilor și febrei se administrează medicamente antipiretice și analgezice.
Nu în ultimul rând, pacienta cu febră puerperală are nevoie de odihnă și de un aport ridicat de lichide.
Mai mult, în cazuri rare, poate fi necesar să se recurgă și la tratament chirurgical. De exemplu, în caz de febră puerperală ce apare ca urmare a unei mastite, poate fi efectuată aspirația unui abces mamar. Dacă febra puerperală survine din pricina infectării unei leziuni după cezariană, se poate recurge la drenajul chirurgical.
Pentru a se reduce cât mai mult riscul de febră puerperală, este binevenit să se adopte măsuri precum:
- Respectarea strictă a regulilor de igienă atât în cadrul examinării pacientelor, cât și în privința instrumentelor utilizate în timpul travaliului și după naștere;
- Evitarea, pe cât posibil, a utilizării cateterelor;
- Menținerea nivelului glicemiei sub 200 mg/dL în timpul sarcinii;
- Curățarea și suturarea cât mai rapidă a rănilor de la nivelul perineului după naștere;
- Utilizarea profilactică a antibioticelor în cazul travaliului prelungit.
În privința nașterilor prin cezariană, Colegiul American al Medicilor Ginecologi și Obstetricienilor recomandă, în vederea diminuării riscului de apariție a febrei puerperale, să se țină cont de aceste sfaturi:
- Pacientele să utilizeze un săpun cu clorhexidină cu cel puțin o zi înainte de operație;
- Înainte de operație, părul pubian să se îndepărteze cu foarfeca, nu cu un aparat de ras;
- Zona în care se efectuează incizia să se dezinfecteze cu o soluție pe bază de alcool;
- Cu 1 oră înainte de intervenția chirurgicală să se administreze un antibiotic;
- După cezariană, pacientele cu istoric de vaginoză bacteriană să urmeze un tratament complet cu antibiotic.
Surse foto: istockphoto.com, magnific.com, magnific.com, pexels.com
Surse articol: britannica.com, healthline.com, invitra.com, my.clevelandclinic.com, patient.info, rxlist.com, sciencedirect.com, verywellhealth.com
Urmareste-ne pe Google News
