Izoflavone: beneficii și proprietăți

Ce sunt izoflavonele

Izoflavonele sunt compuși solubili în apă regăsiți în anumite plante, făcând parte dintre fitoestrogeni. De altfel, nu numai că fitoestrogenii sunt nutrienți care au structură similară celei a estrogenului, ci au și efecte similare celor produse de estrogen. Acesta din urmă este un hormon cu roluri importante atât în organismul femeilor, cât și în cel al bărbaților. În cazul femeilor, estrogenul influențează dezvoltarea sexuală, ciclul menstrual, libidoul și contribuie la menținerea densității osoase. În cazul bărbaților, estrogenul susține libidoul și funcția sexuală.

Anumite celule din organism au receptori de estrogen, adică locuri care permit acestui hormon să se atașeze de celulele respective. Când estrogenul se atașează de un receptor, sunt vizibile efecte estrogenice în celula la nivelul căreia se află receptorul. 

Izoflavonele se atașează de receptorii de estrogen și produc efecte diferite. Astfel, când în organism nu este suficient estrogen, izoflavonele stimulează celulele cu receptori și compensează parțial deficitul acestui hormon. În schimb, când sunt niveluri ridicate de estrogen, izoflavonele blochează atașarea hormonului de receptorii specifici, reducându-se riscul de a se ajunge la exces de estrogen. 

Ce beneficii au izoflavonele

În condițiile în care acționează asupra receptorilor de estrogen, izoflavonele au proprietăți estrogenice și antiestrogenice. De asemenea, au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare.

Cele mai cunoscute și mai cercetate izoflavone sunt cele din soia. Acest tip de izoflavone au beneficii în special pentru femeile la menopauză, contribuind la diminuarea riscului de apariție a unor probleme de sănătate odată cu intrarea în această perioadă. Mai exact, oferă beneficii precum:

Atenuează anumite simptome care intervin la menopauză

Analizând concluziile a 68 de publicații legate de relația dintre consumul de izoflavone și de manifestările specifice menopauzei, oamenii de știință susțin că izoflavonele din soia ajută femeile să treacă mai ușor peste anumite simptome neplăcute. 

Concluziile celor 68 de publicații, apărute în „Journal of Clinical and Diagnostic Research”, arată că izoflavonele provenite din suplimentele alimentare aduc beneficii deoarece:

• Reduc intensitatea valurilor de căldură (bufeuri);
• Reduc iritabilitatea;
• Contribuie la reducerea stărilor de oboseală; 
• Diminuează uscăciunea vaginală.

Au efecte benefice asupra densității osoase

Odată cu instalarea menopauzei, densitatea oaselor începe să se reducă tot mai mult pe fondul scăderii nivelului de estrogen. În acest context, crește și riscul de osteoporoză. 

Chiar dacă mecanismele prin care acționează izoflavonele nu sunt încă descifrate complet prin cercetările realizate până acum, mai multe studii din ultimele decenii demonstrează că acești nutrienți reduc rata demineralizării oaselor și, totodată, cresc rata de formare a țesutului osos. 

Contribuie la reducerea riscului cardiovascular 

Scăderea nivelului de estrogen favorizează o creștere a nivelului colesterolului „rău” (LDL), disfuncții la nivelul endoteliului și reducerea pulsațiilor puternice ale arterelor carotide. Endoteliul reprezintă stratul subțire de celule care căptușește interiorul inimii și vasele de sânge. Arterele carotide sunt vase de sânge situate pe fiecare parte a gâtului, având rolul de a transporta sângele oxigenat de la inimă la creier. 

Întrucât acționează în calitate de substitut al estrogenului, izoflavonele din soia, în special cele provenite din dietă, sunt binevenite în reducerea riscului cardiovascular pentru că:

• Sunt sărace în grăsimi saturate: aceste grăsimi sunt solide la temperatura camerei și stimulează creșterea nivelului de colesterol „rău”, asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare;
• Scad concentrația de colesterol LDL: excesul de colesterol LDL favorizează formarea plăcilor aterosclerotice, formate din substanțe grase (mai ales colesterol) depuse la nivelul pereților vaselor de sânge. Acumularea acestor plăci poate conduce la boli care afectează inima, la accidente vasculare cerebrale, la boala arterială periferică și la anevrism de aortă. Boala arterială periferică înseamnă îngustarea și blocarea arterelor ce transportă sânge de la inimă către membrele inferioare. Aorta este vasul de sânge care preia sângele pompat de inimă și îl transportă în tot corpul, iar anevrismul se produce când intervine o dilatare anormală a aortei;
• Sunt sursă de acizi grași Omega-3: acești acizi scad inflamațiile, nivelul trigliceridelor și îmbunătățesc nivelul colesterolului „bun” (HDL). Trigliceridele, adică grăsimile ce se pot stoca în țesuturi, sunt asociate cu un risc crescut de infarct și de accident vascular. Colesterolul HDL absoarbe excesul de colesterol LDL din sânge și îl transportă la ficat pentru a fi descompus. 

Ajută la îmbunătățirea aspectului pielii

Izoflavonele din soia oferă beneficii după intrarea la menopauză și pentru că pot contracara impactul negativ al scăderii nivelului de estrogen asupra pielii. Practic, aportul de izoflavone are efect pozitiv întrucât îmbunătățește elasticitatea, textura, densitatea și nivelul de hidratare, ceea ce înseamnă o piele mai suplă și mai catifelată. 

Ce riscuri există dacă iei izoflavone

Medicii atrag atenția asupra următorului aspect: majoritatea efectelor nedorite ale izoflavonelor rezultă din utilizarea prelungită a unor suplimente alimentare, nu din consumul alimentelor care conțin acest tip de fitoestrogeni. Spre exemplu, printre cele mai frecvente efecte adverse ale izoflavonelor din suplimente se numără reacțiile alergice, diareea sau constipația. 

De asemenea, trebuie să se țină cont de anumite precauții care țin de administrarea unor suplimente alimentare cu izoflavone și de consumul unor alimente care le conțin, după cum urmează:

• Persoanele însărcinate sau care alăptează nu ar trebui să consume suplimente alimentare cu izoflavone: până acum, nu sunt disponibile studii care să demonstreze că aceste suplimente sunt deplin sigure în sarcină și în perioada de alăptare;
• Persoanele care au cancer de sân ar trebui să se consulte cu medicul oncolog înainte să recurgă la suplimente cu izoflavone: până în momentul de față, nu sunt disponibile studii care să arate că astfel de suplimente sunt deplin sigure în cazul acestei afecțiuni; 
• Persoanele cu deficit de iod nu trebuie să recurgă la suplimente alimentare cu izoflavone sau să consume alimente care le conțin fără să ceară sfatul unui medic: izoflavonele pot interfera cu sinteza hormonilor tiroidieni. 

În plus, consultă-te neapărat cu un medic înainte să apelezi la suplimente alimentare cu izoflavone mai ales dacă te afli deja sub un tratament, în condițiile în care aceste suplimente interacționează cu numeroase medicamente. Printre cele mai cunoscute interacțiuni sunt cele cu:

• Medicamentele anticoagulante care conțin warfarină;
• Medicamentele care conțin flurbiprofen, un agent antiinflamator;
• Fenitoina: substanță regăsită în medicamente destinate tratării convulsiilor epileptice;
• Glipizida: un agent hipoglicemic inclus în anumite medicamente pentru tratarea diabetului.

Cum se administrează corect izoflavonele

De cele mai multe ori, suplimentele alimentare cu izoflavone sunt sub formă de capsule. Următoarele doze de izoflavone sunt recomandate în funcție de beneficiile menționate în rezultatele unor studii și nu vizează administrarea pe o durată mai mare de 6 luni, astfel:

• Pentru perioada postmenopauză: de exemplu, un supliment care conține cel puțin 54 mg izoflavone provenite din soia poate fi administrat o dată pe zi în caz de bufeuri;
• Pentru reducerea riscului de osteoporoză: în vederea diminuării demineralizării osoase, pot fi administrate 80 mg izoflavone din soia pe zi.

Întrucât izoflavonele sunt asociate și cu beneficii în caz de sindrom de intestin iritabil, în sensul care atenuează anumite simptome, se pot administra câte 40 mg izoflavone din soia pe zi, pentru 6 săptămâni. O asemenea recomandare se adresează femeilor, dat fiind faptul că fluctuațiile estrogenului accentuează manifestările acestei afecțiuni în anumite perioade, de exemplu în faza luteală a ciclului menstrual (după ovulație) și după instalarea menopauzei. 

Izoflavone: surse naturale 

Dintre cele mai bogate surse alimentare de izoflavone fac parte:

• Edamame: acestea sunt păstăile de soia care nu au ajuns încă la maturitate;
• Boabele de soia;
• Produse pe bază de soia: de exemplu, pulberea de soia, tofu, laptele de soia, miso, nato/natto;
• Fasolea Lima: boabele sunt alungite, lucioase, plate, verde pal sau crem;
• Fasolea Pinto: boabele sunt alungite, crem și cu pete maronii;
• Lintea;
• Trifoiul roșu;
• Lucerna (alfalfa).

5 rețete cu edamame pentru copii

Alte surse naturale de izoflavone, care pot fi incluse în dietă, sunt:

• Fasolea Fava: boabele sunt mari și au culori variate, de la maro deschis la verde deschis;
• Năutul;
• Arahidele;
• Fisticul. 

În cazul în care urmează să achiziționezi un supliment alimentar pe bază de izoflavone, ca să te asiguri că ai parte de beneficiile așteptate alege un produs de calitate ținând cont și de sfaturile de mai jos:

• Orientează-te spre produse pe bază de extracte: întrucât acestea sunt mai concentrate și au efect mai rapid;
• Verifică eticheta produsului ca să te asiguri că acesta are ingrediente active, adică fitoestrogeni naturali;
• Alege numai produse din ingrediente organice, care nu conțin organisme modificate genetic;
• Asigură-te că pe eticheta/pe ambalajul produsului se specifică faptul că au fost efectuate teste de calitate.