Copilul neastamparat: este bine sa il trimit la colt?

Ce faci cand copilul tau devine neastamparat?

Ei bine, in acest moment intervii rapid si ferm: il apuci de mijloc, din spate, cu ambele maini, il ridici si il duci in cealalta parte a camerei, unde exista un colt liber. In acest timp, el isi va inteti probabil supararea si zbuciumul: tipa, loveste si se zbate. Tocmai de aceea, tu il tii din spate si vei continua sa il tii ferm si calm, spunandu-i: "Imediat ce te linistesti, poti pleca din colt".

Daca e si mai suparat sau daca de felul lui este un copil care se impune, Stefanut ar putea incerca sa te muste, sa scuipe, sa vomite, sa te jigneasca, sa isi tina respiratia... Important este ca tu sa ramai pe pozitie, sa il tii imobilizat pana cand se calmeaza - asa cum i-ai promis. Stefanut nu a fost plesnit pana acum si nu are frica de nimic. Este de fapt foarte furios. Cum indraznesti sa i te opui in asemenea masura si sa ii interzici ceva?! Se va mai zbate o perioada... pana cand se va linisti. In tot acest timp tu ii amintesti, pe un ton bland, in ciuda zbuciumului: "Cand te linistesti poti pleca de aici". Iar cand se linisteste, vine momentul sa il intrebi direct: "O sa stai departe de cabluri?"

Stefanut va raspunde ca "da" - este epuizat, invins si s-a plictisit sa se opuna. A vazut ca nu poate castiga aici si ca nu are sorti de izbanda cu tine. Acum tu te retragi laudandu-l "ce baietel bun" si il urmaresti in continuare, discret, cu privirea. Specialistii numesc aceasta metoda cu trimisul la colt, "stai si gandeste-te".

In saptamanile care urmeaza, poate incercand tot cu ziua de azi, Stefanut va mai incerca sa traga de cabluri, dar se va opri cand ii vei spune... si uite asa, daca te apuci din timp sa limitezi tendinta spre rebeliune si spre sfidare a micutului, nu vei ajunge in situatia de a calatori cu d-l Goe in metrou.

Copilul neastamparat: este bine sa il trimit la colt?

Specialistii raspund clar ca da. In cazul copiilor mici, trebuie sa folosim uneori o abordare fizica, dar de fiecare data fara sa il vatamam in vreun fel si fara sa il speriem. De exemplu, incearca tu sa scoti "pe sus" din supermarket un pusti care tipa ca el mai vrea bomboane, sa il opresti sa bage seringa intr-un caine adormit ori sa desprinzi doi baietei care s-au incaierat. Acum intelegi? Nu ai alternativa decat sa folosesti o metoda fizica pentru a-i arata ca "asa ceva nu este permis". Cand ai un copil mic, trebuie sa imbini cuvintele cu actiunea. Misca-te calm si nu il lovi, oricat de furios ai fi. (Daca te simti prea nervos, atunci ia-ti o pauza sa te calmezi, trimitandu-l pana atunci in camera lui.)

Asteapta-te la reactii dramatice: poate fi un soc pentru un copil obisnuit sa fie neastamparat si sa alerge ca bezmeticul. Asa ca ramai ferm pe pozitie in ciuda luptelor si a strigatelor. Ramai ferm, dar fara a-l rani. Aminteste-i: "Iti voi da drumul cand te linisteti" si fa asta imediat ce da semne de ascultare.

Pastreaza totul la un nivel simplu si usor de atins. Prima data fii multumita cu o imbunatatire mica: un rapid "imi pare rau" e suficient pentru inceput. Se calmeaza, coopereaza, asa ca lauda-l pentru noul comportament.

Prin urmare: sa pui copilul la colt sa se linisteasca si sa gandeasca este eficient si il disciplineaza pe cel mic. Fara bataie, fara reprosuri, fara frica. Numai orgoliul copilului este ranit, si numai pentru cateva minute. Este o metoda non-violenta si il plaseaza pe parinte la conducere.

De ce sa il trimit la colt? De ce neaparat un colt si sa il tin in picioare? Pentru ca astfel emini posibilitatea ca vreun stimul sa ii distraga atentia. Si il ajuti sa se concentreze. Este plictisior sa stai cu fata la perete si iti obosesc si picioarele intr-un minut. Asa ca metoda este rapida si eficienta. Scopul nu este ca micutul sa se simta rau, ci ca el sa se opreasca din inertia sfidarii si a agitatiei. El trebuie motivat sa se gandeasca, sa se linisteasca si sa plece cat mai repede din colt. Spune-i: "Nu trebuie sa te simti rau: esti acolo ca sa te gandesti la ce trebuia sa faci. Imediat ce vrei sa vorbim despre asta, vorbim si vei putea pleca de acolo."

Daca e micut tare (intre un an jumate si doi ani jumate), permite-i sa se aseze - atat timp cat sta linistit. Stai pe aproape si adu-l la loc daca incearca sa scape. Probabil ca va trebui sa faci asta de cateva ori. Cand e gata sa vorbeasca, spune-i sa se ridice si sa se intoarca spre tine sa vorbiti putin. Daca e mai marisor, atunci sa stea linistit cu fata la perete, nu proptit de el. Aceasta pozitie pastreaza atentia copilului concentrata asupra lucrului la care i-ai spus sa se gandeasca.

Indiferent ca e vorba de impartirea jucariilor, de o criza de personalitate si de plans, de a nu lovi, metoda "stai (la colt) si gandeste-te" il ajuta pe micut sa isi stapaneasca primul impuls, sa se gandeasca si sa aleaga un curs al actiunii care sa conduca la rezultate pozitive.

De ce si de cand devine copilul neastamparat?

Probabil ca Stefanut nu a mai facut asa ceva pana acum si esti tot mai suprinsa: acesta este copilul tau?! Nu asculta, loveste, tipa, plange... Da. Dupa ce depaseste stadiul de bebelus, abilitatile lui se dezvolta foarte mult: se taraste, merge, trage, rastoarna, impinge... Descoperind noile posibilitati pe care le are, va incerca marea cu sarea. Va merge spre locul sau lucrul interzis, aruncandu-ti un ranjet care spune: "Ce-o sa faci? Opreste-ma!"

Copilasul neastamparat alege sa faca exact ce te scoate din sarite pentru ca in sinea lui isi doreste sa fie oprit. El iti transmite un mesaj inconstient de genul: "Am nevoie de niste limite. Mama, invata-ma care sunt si impiedica-ma sa o iau razna." Pentru a folosi aceasta metoda, copilasul trebuie sa aiba un anumit grad de intelegere si un limbaj oarecum dezvoltat. Adica sa poata spune "Imi pare rau", "Nu mai lovi", "Ia mainile de pe cabluri", pentru ca atunci intelege ce ii ceri. La inceput, va fi nevoie sa folosesti metoda "stai si gandeste-te" de mai multe ori pe zi. Curand insa, copilul invata sa reactioneze la un simplu avertisment sau la numaratoarea "1, 2, ...3".