Între mijloacele de transport în comun și oameni există o relație de iubire platonică, aproape dependentă, aș putea spune. De câte ori nu s-a întâmplat să zicem "Nu mai merg în viața mea cu metroul!", "Eu, să mai urc în tramvai? Nici vorbă, domne'!". Dar, inevitabilul se produce și ne vedem din nou în același mijloc de transport, pe aceeași rută și de regulă cu aceiași oameni.
Cred că oamenii își petrec un sfert din viață în mijloacele de transport în comun. Astfel, relația dintre ei a ajuns o obișnuință, ca într-o căsnicie de lungă durată, în care nu te mai deranjează că partenerul își numără firele de păr din nas lângă tine (am văzut asta în metrou). Dar ce se întâmplă când obișnuința conduce către obiceiuri care nu trebuie să părăsească locuința? Ce se întâmplă când oamenii se simt atât de confortabil în metrou/tramvai/autobuz, încât ajung să-și facă o parte din pregătirile pentru serviciu, în mers?
Oameni buni, mijlocul de transport în comun nu este baia/camera/bucătăria noastră, în care ne putem permite să facem orice! Acest "orice" se referă la tăiatul unghiilor, parfumatul, mâncatul și orice alt gest care i-ar putea deranja pe cei din jur. Astfel, a venit momentul să aflăm care sunt acele lucruri pe care să NU le facem în mijloacele de transport în comun.
Nimic care să implice atentate olfactive
Începem seria de "AȘA NU" din mijloacele de transport în comun cu un episod marca "ce nu poți face acasă, faci în metrou". Personajul în cauză, un domn pe care l-am numit "Flămânzilă". Ce a făcut? A luat masa în metrou. Ce a mâncat? O shaorma cu-de-toate, iar acele "toate" se prelingeau pe degetele sale și ajungeau pe jos și pe pantofii lui. Să nu uităm cadrul, suntem în metrou! A avut Flămânzilă o intenție să-și șteargă urmele? Sigur... că NU!
Evident, apar întrebările "Dacă îi era foame, ce era să facă?", "Ce să mănânce?". Iată și răspunsurile: NU mănânci nimic mirositor în mijloacele de transport în comun, sau cu sosuri ce curg, sau cu orice altceva ce poate întoarce stomacul pe dos celorlați călători. Sfat: Înlocuiește-le cu produse care nu deranjează vizual și olfactiv pe nimeni.
Ce să NU mai facem în mijloacele de transport în comun? Ah, da! Să nu ne parfumăm! Gusturile nu se discută, tocmai de aceea nu este plăcut să simți parfumul altcuiva. Există lucruri care se fac acasă, cum ar fi parfumatul. Dragile mele domnișoare, haideți să păstrăm astfel de ritualuri în intimitate, nu în văzul zecilor de perechi de ochi!
Am făcut câteva săpături de astfel de povești în rândul prietenelor mele. Am întrebat simplu "Ce credeți că nu ar trebui să facem în mijloacele de transport în comun?" și avalanșa a pornit înainte să-mi termin întrebarea.
Iată ce am ales. "Da, ce să nu faci în tramvai? Să tragi vânturi și să faci "curent" cu fusta să se ducă mirosul mai departe! Asta nu se face niciodată. Am văzut în tramvai o doamnă, care era așezată și dintr-o dată a început să se miște și să-și vânture fusta."
"Odată am văzut o tipă care și-a dat cu parfum în metrou. În secunda următoare, fata din spatele ei a vomitat."
"S-a urcat un individ de la Politehnică cu un covrig cu șuncă și cașcaval. A stat să-l mânânce fix lângă mine și a fost suficient să nu mai vreau să miros/gust în viața mea așa ceva."
Nimic care să implice "arme biologice"
Poate suna dramatic, dar în mijloacele de transport în comun există câteva "arme biologice". Din nefericire, se întâmplă și chiar frecvent ca oamenilor să nu le pese sub nicio formă de cei din jurul lor.
Tăiatul unghiilor. Nu, nu vorbim despre tăiatul unghiilor acasă (acolo unde este normal), ci în metrou. Pentru că desigur, mijlocul de transport în comun este casa noastră. Da, s-a întamplat ca cineva să-și "retușeze" forma unghiilor în timpul călătoriei. A fost plăcut? NU! A intervenit cineva? NU! S-a simțit doamna în cauză vreo secundă vinovată? Evident, că NU!
Pentru mine, altă "armă biologică" din mijloacele de transport în comun este nesimțirea. (NESIMȚIRE = 1. Pierdere a cunoștinței; leșin. 2. Lipsă de bun-simț; purtare a celui nesimțit. 3. Indiferență, răceală; lipsă de sensibilitate).
Nesimțire este atunci când nu poți coborî din autobuz/tramvai/metrou pentru că te transformi într-un sandwich fără voia ta. De ce? Pentru că oamenii nu știu că mai întâi se coboară și apoi se urcă. Nu știu că este normal să faci loc celui care vrea să iasă, nu să te așezi ca Vodă în lobodă în fața ușii și să te strâmbi că ești îmbrâncit.
Nesimțirea este atunci când îți atingi/scarpini/așezi zonele intime în văzul tuturor. Nimeni nu este obligat să te privească pe tine, domnule, care vrei să-ți pui în ordine alfabetică testiculele și nici pe tine, doamnă, care ai luat sutienul cu 2 numere mai mici și nu mai știi cum să-ți acoperi sânii cu bluza minusculă. Să nu mai spunem de cei care își calmează mâncărimile provocate de hemoroizi...
Când ne mai lovim de nesimțire? Când observi o femeie însărcinată că urcă în tramvai/metrou/autobuz. Nu, nu ești obligat să-i cedezi locul, ci este de BUN SIMȚ! Dar ce face călătorul nostru? Evită contactul vizual cu viitoarea mămică și așteaptă stație după stație ca la semafor, să se facă verde și să coboare din vehicul. De ce nu am introdus și bătrânii la cedatul locului? Pentru că unii dintre ei chiar nu merită acest privilegiu. Acele femei în vârstă care ies în miezul zilei din casă, care se urcă în autobuz și transformă umărul tău în suport pentru geantă. Și mai mult decât atât, vorbesc destre educație și "tineretul din ziua de astăzi".
Cine merită să le lași locul? Oamenii trecuți de vârsta tinereții care evită să se apropie de tine tocmai pentru a nu te simți presat să-i lași locul. Unei doamne cu părul ca zăpada, care șterge picăturile de apă căzute din buchetul de flori, de pe scaunul de lângă ea. Sau uneia care găsește resturi de la un ștrudel pe scaunul din față și le strânge cu un șervețel, nu le face vânt pe jos.
Nimic care să atenteze la integritatea fizică
Totul până la atins! Poți privi din colțul tău scenele de groază din mijloacele de transport în comun, dar atunci când începi să faci parte din distribuția de actori, situația se schimbă. Astfel, începem o nouă serie de "ce să NU faci..." cu animalele de companie care zburdă în libertate în autobuz/tramavi/metrou. Recunosc, îmi plac foarte mult animalele și aș vrea să mângâi aproape toate pisicile și cățeii simpatici pe care îi întâlnesc. Însă, atunci când un câine de talie mijlocie vine lângă mine și începe să mă adulmece și să se frece de picioarele mele, spun cu mâna pe inimă, mă apucă groaza.
În categoria "zburdat liber" aș vrea să introduc și copiii care cred că mijlocul de transport în comun este mașina personală a părinților. Grupurile de copii care se întorc de la școală și se îmbrâncesc unii pe alții deranjând astfel călătorii. Care se stropesc cu apă și care, mai nou, prind Pokemoni. Pentru că, evident, pokemonii sunt peste tot. Partea proastă este că există de cele mai multe ori un adult cu ei, dar acesta este doar de decor. Ce să NU faci? Să nu stai nepăsător la astfel de situații și să încerci să faci o schimbare.
Un alt lucru pe care să nu-l facem în mijloacele de transport în comun este să invadăm spațiul personal al oamenilor. De ce să stai lipit de cineva, dacă este suficient loc în colțul opus? De ce să stai atât de aproape, încât să-i citești nonșalant mesajele sau să descoperi ce melodie ascultă în căști? Cine știe, poate te-ai blocat la un nivel de Candy Crush și vrei să "furi" mutările de la tipa de lângă tine.
Ultimul lucru, dar nu cel din urmă, mai bine zis "lucrurile", pe care nu-mi doresc niciodată să le văd, sunt dovezile de iubire. Sărutările pătimașe și pline de zgomot umed, îmbrățișările strânse și încurcate cu picioare și mâini împleticite, declarațiile de dragoste pline de alinturi și frânturi despre ceea ce o să urmeze în câteva minute (în intimitate, sper). Este adevărat, cu toții am fost adolescenți și fiorii iubirii puternice ne-au făcut să vrem să exprimăm totul prin fiecare por. Dar oare o făceam atât de evident? Oare săruturile noastre semănau cu sorbitul unei supe fierbinţi? Oare îmbrățișările și atingerile noastre păreau desprinse din paginile Kama Sutra? Vreau să cred că nu! Astfel, adolescenții ar trebui să conștientizeze locul în care se află și șă-și înfrâneze pornirile, cel puțin pentru moment.
Alte lucruri pe care să NU le facem în mijloacele de transport în comun:
- așezatul picioarelor pe scaun;
- așezatul bagajelor pe scaun;
- schimbatul șosetelor/pantofilor;
- încercările de "agățare";
- ascultatul muzicii fără căști;
- scuipatul semințelor pe jos;
- retușarea machiajului/coafurii;
- inventarul lucrurilor din geantă.
