Urechile nu sunt utile doar pentru auz, ci joacă un rol important și în echilibrul corpului, în special când ne mișcăm. Din acest motiv, bolile urechilor pot cauza dificultăți la nivelul auzului, durere, precum și o amețeală extremă care poate conduce la greață. Urechea este compusă din mai multe părți, inclusiv canal auditiv, ureche medie și ureche internă, unde terminațiile nervoase transmit semnale și sentimente asociate cu echilibrul către creier. Toate aceste părți sunt susceptibile traumelor și infecțiilor, iar recunoașterea timpurie a simptomelor este esențială pentru un tratament corespunzător și imediat, precum și pentru prevenirea complicațiilor asociate.
Boli ale urechilor pe care trebuie să înveți să le recunoști
1. Infecție a urechii/otită - o infecție cauzată de bacteriile sau virusurile care pătrund în canalul auditiv prin intermediul unei fisuri la nivelul pielii sau al țesutului. În spcial urechea medie din spatele timpanului se poate umple cu lichid - de aici denumirea de otită medie (poate fi cu efuziune sau seroasă) și apare în special în rândul copiilor ca urmare a anatomiei urechii; în cazurile în care durează un timp lung sunt afectate oscioarele (oase din urechea medie) și poate apărea perforația timpanului, fiind vorba despre otită cronică. Simptomele sunt: scurgere cronică, cu miros neplăcut, care poate avea un aspect gălbui, verzui sau sângeriu; mai sunt prezente și durere, înroșire și inflamație. Tratamentul presupune adeseori medicație antibacteriană care poate fi aplicată topic sau adiminstrată oral; poate dura o săptămână în cazuri ușoare sau mai mult în cazuri grave. Antibioticele sunt necesare doar când este vorba despre o cauză bacteriană, nu virală, iar intervenția chirurgicală poate fi recomandată în cazul infecțiilor recurente (timpanotomie).
2. Urechea înotătorului - cunoscută sub denumirea medicală de otită externă, este caracterizată de inflamația canalului auditiv; apa în exces poate face canalul auditiv susceptibil la infecții, precum și o curățare prea energică a canalului auditiv cu bețișoare de urechi (din cauza unei leziuni inițiale). Apare de obicei ca urmare a acumulării de umezeală în canalul auditiv, ceea ce conduce ulterior la iritație. În cazul în care se agravează, poate conduce la o infecție. Simptomele sunt: înroșire la nivelul canalului auditiv, însoțită de prurit și o scurgere transparentă, fără miros. Pe măsură ce boala se agravează, și intensitatea simptomelor evoluează proporțional. Pot apărea și febră sau noduli limfatici inflamați. Tratamentul presupune: pot fi prescrise medicamente pentru a gestiona infecția și inflamația și a restabili echilibrul normal al urechii.
Dopuri din silicon pentru înot
Recomandate pentru înot în mare și piscine, în timpul practicării sporturilor de apă și la duș.
• Reutilizabile!
• Fabricate din silicon etanș!
Instrucțiuni de folosire:
• Se modelează dopul sub formă de disc.
• Se acoperă urechea curată și uscată, cu dopul.
• Se apasă marginile dopului până aderă perfect.
3. Boala lui Meniere - afectează urechea internă, în special sacul endolimfatic, cunoscut și sub denumirea de labirint. Acest canal semicircular procesează semnalele sonore către creier și este de asemenea responsabil pentru percepția echilibrului. Boala este caracterizată prin funcționarea defectuoasă a muscoasei urechii interne conducând la acumularea de lichid, ce determină creșterea presiunii din urechea internă. Simptomele sunt: vertigo sau amețeală, tinitus (sunet de tip zumzet, fluierat, bâzâit, sâsâit în ureche), senzație de amețeală, transpirații și palpitații. Poate fi experimentată și pierderea auzului. Tratamentul presupune: unele simptome ale bolilor urechii pot să nu fie tratate, dar cauza de bază nu dispune de niciun fel de remediu. Pentru ameliorarea disconfortului resimțit, pot fi de ajutor medicamente pentru rău de mișcare și greață, precum și diuretice. Uneori sunt recomandate modificări ale alimentației și tehnici de management al stresului.
4. Tinitus - este caracterizat în general de un țiuit în ureche, deși sunetul poate apărea și sub formaa de sâsâit, zumzet, vâjâit sau păcănit. Simptomele sunt: sunete inexplicabile în una sau ambele urechi care pot fi puternice sau mai puțin (mai mult sau mai puțin ascuțite/frecvență înaltă). Tratamentul presupune: tinitusul dispare de la sine în majoritatea cazurilor, însă atunci când persistă necesită examinarea din partea unui medic ORL pentru a determina cauza exactă. Modalitățile comune de tratament includ terapie prin sunet, terapie de management a stresului etc.
5. Barotrauma - este o leziune cauzată de o schimbare în presiunea apei sau a aerului. Apare când se schimbă brusc altitudinea, fie în cazul unui zbor cu avionului, a unei scufundări subacvatice sau a unei escaladări montane. Simptomele: poate începe ca un sunet de pocnituri în urechi, urmat de durere, amețeală și pierderea auzului. Tratamentul presupune: căscat, mestecat sau înghițit ajută la ameliorarea presiunii. Uneori sunt de ajutor decongestionantele.
6. Nevrită vestibulară - este inflamația urechii interne cauzate de o infecție virală. Simptomele sunt: vertigo, amețeală ușoară în unele cazuri sau greață însoțită de vărsături. Apare pierderea ușoară a auzului, durere la nivelul urechii și simptome similare gripei. Poate fi prezent și nistagmus - mișcări involuntare ale ochilor. Tratamentul presupune medicație până la dispariția simptomelor.
7. Coleastomul - presupune creșterea de piele anormală la nivelul urechii medii, fiind cauzat de o infecție cronicizată. Simptomele sunt: creșterea de mici buzunare și chisturi în urechea internă, conducând la pierderea auzului. În cazurile grave poate apărea paralizia mușchilor faciali sau amețeală. Tratamentul presupune antibioterapie atunci când este ptrezentă infecție. Un coleastom mare sau infectat poate fi îndepărtat pe cale chirurgicală.
8. Otoscleroză - acumularea de țesut spongios sau similar osului în urechea internă care împiedică funcționarea corespunzătoare a oscioarelor; mișcarea și funcția alterată reduce sunetul care ajunge efectiv la ureche. Poate conduce la pierderea auzului, mai ales dacă sunt afectați și nervii la la nivelul urechii. Se pare că poate apărea ca urmare a modificărilor de la nivel hormonal din sarcină sau a virusurilor. Tratamentul depinde de gradul de pierdere a auzului și poate include intervenție chirurgicală în scopul înlocuirii oscioarelor cu unele artficiale; în cazurile mai ușoare este recomandată folosirea unui dispozitiv auditiv pentru amplificarea sunetelor.
9. Furuncule - acestea cresc în canalul auditiv și sunt adeseori cauzate de infecții bacteriene. Infecția de obicei apare ca urmare a unei fisuri sau leziuni la nivelul pielii. Simptomele sunt: o mică umflătură care este dureroasă la atingere, însoțită de prurit. Se poate sparge, situație în care va apărea și eliminarea de lichid. Tratamentul presupune: dispar în general de la sine, iar în caz contrar pot fi prescrise antibiotice și analgezice; uneori medicul poate drena abcesul.
10. Otomicoză - infecția canalului extern al urechii cauzată de un fung/ciupercă. Simptomele sunt: inflamație, piele care se descuamează, solzoasă și disconfort în canalul auditiv. Pot fi preznete și scurgeri. Tratamentul presupune: antifungice topice și cu administrare orală sunt de ajutor pentru a distruge fungii și a ameliora simptomele.
11. Mastoidită - o infecție bacteriană a procesului mastoid, osul din spatele urechii. Apare de obicei când otita medie se răspândește la osul din jur deoarece este tratată inadecvat. Această infecție este gravă și trebuie tratată cu antibiotice administrate intravenos. Poate conduce la pierderea auzului, septicemie, meningită, leziuni cerebrale și chiar deces.
Surse: www.thesinusdoctor.com; www.livestrong.com; www.earq.com; www.verywell.com