Din grija pentru copilul tau

Ce trebuie sa stii despre degenerescenta maculara

Constituie cea mai des intalnita cauza a pierderii vederii la persoanele cu varsta peste 50 ani, insa evolutia ei poate fi incetinita printr-o interventie la timp. Vom afla in continuare ce simptome presupune, cum este diagnosticata, dar si cum poate fi tratata degenerescenta maculara.

Ce este

Este o afectiune care apare de obicei la adultii in varsta (peste 60 ani) si consta intr-o pierdere a vederii in centrul campului vizual (macula-portiune centrala mica a retinei) din cauza lezarii retinei (tesutul nervos sensibil la lumina din spatele ochiului). Vederea centrala este necesara pentru munca in detaliu si pentru activitati cum sunt citit si condus (devine dificil sau imposibil cititul sau recunoasterea fetelor, insa vederea periferica se mentine pentru a permite efectuarea altor activitati). Boala nu conduce la orbire, pierderea vederii putand aparea in decurs de luni sau ani (evolutie graduala), in functie de tipul si de severitatea bolii.

Trebuie sa stiti ca degenerescenta maculara este clasificata in modul urmator:
- Forma uscata: caracterizata de prezenta depozitelor galbui (drusen) in macula. Acestea nu determina modificari in vedere, insa pe masura ce cresc in marime si numar pot diminua/distorsiona vederea. In stadiile avansate poate aparea si subtierea stratului fotosensibil de celule din macula, conducand la atrofie (sunt prezente pete oarbe in centrul vederii) sau moarte tisulara; este posibila pierderea vederii centrale
- Forma umeda: caracterizata de cresterea anormala a vaselor de sange din coroida de sub macula (neovascularizatie coroidiana). Aceste vase de sange varsa sange si lichid in retina, cauzand distorsionarea vederii care determina liniile drepte sa para valurite, precum si aparitia de pete oarbe si pierderea vederii centrale. In cazul din urma aceste vase de sange se cicatrizeaza, conducand la pierderea permanenta a vederii centrale.

Majoritatea persoanelor afectate prezinta forma uscata a bolii si isi pot pierde intr-o oarecare masura vederea centrale. Totusi, forma uscata a degenerescentei maculare poate conduce la cea umeda (care afecteaza aproximativ 10% din procentul total), aceasta din urma presupune cel mai adesea pierderea vederii din cauza bolii.

Exista si o clasificare in functie de stadii (tinand cont de marimea si de numarul de drusen de sub retina), fiind degenerescentaposibil ca o persoana sa aiba doar un ochi afectat de boala, precum si ca fiecare ochi sa se includa intr-un stadiu distinct de evolutie:
- Degenerescenta incipienta-sunt prezente drusen de marime medie, aproximativ de grosimea medie a firului de par uman; nu este insotita de pierderea vederii
- Degenerescenta intermediara-sunt prezente drusen mari, modificari pigmentare in retina sau ambele. Aceste schimbari pot fi depistate numai in timpul unei examinari de specialitate. Poate aparea o oarecare pierdere a vederii, insa de obicei nu sunt observate simptome
- Degenerescenta tardiva-este prezenta pierderea vederii din cauza lezarii maculei, fiind clasificata la randul sau in doua tipuri: atrofie geografica (o defectare graduala a celulelor fotosensibile din macula care transmit informatia catre creier si tesutul de suport de sub macula; aceste modificari cauzeaza pierderea vederii), atrofie neovasculara/umeda (vase de sange cresc anormal sub retina dupa cum am mentionat mai sus; afectarea este in aces caz rapida si grava). Este posibila prezenta ambelor tipuri in acelasi timp.

In cazul in care cunoasteti ca dispuneti de un risc crescut (varsta, istoric, familial, stil de viata etc.) este important consultul regulat de catre oftalmolog. Este bine sa stiti si ca nu toate persoanele cu degenerescenta incipienta, vor ajunge la faza tardiva (doar 5% din cei care au simptome la un ochi dezvolta in decurs de 10 ani si 14% din cei cu simptome la ambii ochi). Cand este afectat un singur ochi este posibil sa nu observati nicio modificare in vedere, putand in continuare conduce, citi si observa detalii fine; cand este prezenta faza tardiva, aveti sanse mari sa dezvoltati si la cel de-al doilea ochi, prin urmare apelati la medic.

Simptome

Acestea includ din punct de vedere medical: drusen, alteratii pigmentare, modificari exudative (hemoragii oculare, exudat dur), lichid subretinian/intraretinian, atrofie (incipienta si geografica), acuitate vizuala scazuta drastic (doua nivele sau mai mult 20/20 la 20/80), modificari preferentiale in ce priveste hiperacuitatea (in forma umeda), vedere incetosata (persoanele cu degenerescenta nonexudativa pot fi asimptomatice sau prezenta o pierdere graduala a vederii spre deosebire de cei cu forma exudativa care experimenteaza o evolutie mai rapida), scotoame centrale (umbre sau zone lipsa din vedere), vedere distorsionata in forma metamorfozica (o grila de linii drepte apare valurita si parti din grila par albe-se observa cand bolnavii privesc printre storuri), probleme in deosebirea culorilor, in special pe cele intunecate de altele asemenea si pe cele deschise de cele deschise, recuperare inceata a functiei vizuale dupa expunere la lumina intensa, o scadere in sensibilitatea la contrast.

Degenerescenta maculara in sine nu conduce la pierederea completa a vederii, in majoritatea cazurilor o parte din vedere pastrandu-se (doar in complicatii cum sunt accident vascular, trauma, glaucom poate aparea orbirea) din cauza faptului ca macula reprezinta numai 2,1% din suprafata retinei. Pierderea vederii centrale afecteaza insa semnificativ functionarea ochilor, devenind dificil de citit (indiferent de marimea caracterelor). Apare in plus si o modificare in perceperea de culori, contururi si umbre care sunt mai putin vii (exista insa si alte afectiuni care pot cauza aceste simptome cum sunt membrana epiretiniana, pliul macular sau vase de sange sparte in ochi).

Retineti ca principalul simptom este vederea incetosata, urmat de nevoia de lumina puternica pentru a citi, cuvintele devin incetosate, culorile par mai putin aprinse si va este greu sa distingeti fetele persoanelor, dar si distorsionarea mentionata mai sus (liniile par valurite). Se pare ca sunt des intalnite si halucinatii vizuale (sindromul Charles Bonnet) pentru formele mai grave, aparand imagini diferite (poate fi inspaimantator, insa nu reprezinta o problema mentala; in general se amelioreaza in 18 luni de la aparitie). In niciunul din cazuri nu este prezenta durerea si dureaza 5-10 ani pana la agravarea simptomelor (in cazul formei umede se agraveaza mai rapid).

Cauze si factori de risc

Desi nu se cunoaste exact mecanismul de aparitie al bolii, sunt luate in considerare urmatoarele variante:

Varsta-Aproximativ 10% din pacientii 66-74 ani prezinta simptome de degenerescenta, prevalenta crescand la 30% in cazul celor intre 75-95 ani
Istoric familial-sunt sanse de 50% de aparitie a bolii daca exista vreo ruda afectata (in comparatie cu 12% in cazul celor fara rude bolnave). Se pare ca este vorba de 6 mutatii ale unei gene care pot cauza si angioedemul ereditar.

Cercetatorii au identificat o gena a degenerescentei maculare care afecteaza membrana specializata din spatele ochiului, conducand la raspuns inflamator in macula. Alte studii au evidentiat implicarea in aparitia bolii a genomoului mitocondrial, mai exact a cromozomului circular uniform. Astfel boala lui Stargardt sau degenerescenta maculara juvenila constituie o boala autozomal recesiva caracterizata de distrofie maculara, alterari ale retinei periferice si depunere subretiniana si drusenul indicat drept similar in compozitie cu placa si depunerile din alte boli legate de varsta (Alhzeimer si ateroscleroza). Mai este luata in considerare din mutatia in gena C3 ce reprezinta o proteina centrala a sistemului complementar si defecte genetice in fibulin 5 intr-o manierea autozomal dominanta.

Factori de risc: hipertensiunea, colesterolul, obezitatea, consumul de grasimi (cele monosaturate scad riscul), stresul oxidativ, rasa (caucazienii sunt mai predispusi), expunerea la lumina solara (in special la lumina albastra), deficienta de vitamina D (in special la femei), fumatul (riscul creste de 2-3 ori).

Diagnostic

Pentru un diagnostic corect medicul va solicita citirea grilei Amsler-unele linii devin valurile si unele portiuni par albe/lipsa si a tabelului Snellen-inclinare de cel putin 2 lnii. Forma de tip uscat poate fi identificata prin petele drusen (depuneri mici galbui sub retina sau aglomerare de pigment in iris) observabile in fotografia fundului de ochi. In schimb, degenerescenta de tip umed poate necesita utilizarea angiografiei pentru a identifica hemoragia din spatele maculei (angografie fluorescenta-se injecteaza intr-o vena din brat o substanta de contrast si sunt efectuate fotografii cand colorantul ajunge in ochi si curge in vasele de sange ale retinei-apare exact tipul si locul hemoragiei; exista si un procedeu fara substanta de contrast deoarece in cazuri rare pot aparea greata sau alte reactii alergice). Uneori se mai apeleaza si la examen al ochiului dilatat, efectuat prin introducerea unor picaturi pentru marirea/dilatarea pupilelor (este mai usor de privit in spatele ochiului). Un alt tip de angiografie este cea cu indocianina verde, utilizand o substanta speciala de contrast alaturi de raze infrarosii (poate fi necesara cand cea fluorescenta nu este concludenta).

Medicul poate recomanda si electroretinograma deoarece se cunosc punctele din macula care raspund slab sau absent in comparatie cu un ochi sanatos. Testele de acuitate vizuala si de sensibilitate la culori ar trebui sa fie similare pentru rosu, verde si albastru. Oftalmologii mai apeleaza si la tomografie de coerenta optica (sunt transmise ultrasunete si se obtin imagini de rezolutie ridicata; se pot identifica straturile specifice de afectare retiniana si prezenta inflamatiei maculare) pentru diagnostic si pentru evaluarea raspunsului la tratament (injectat in umoarea ochiului la diverse intervale de timp). Recent, s-a utilizat si microscopia iluminarii luminii ce implica un microscop cu rezolutie mare care rezolva distribuita fluorescenta a structurilor autofluorescente din sectiunile de tesut epitelial cu pigment retinian. Nu in ultimul rand, medicul poate efectua o microperimetrie cu ajutorul oftalmoscopului de scanare laser Rodenstock-cuantifica senzitivitatea maculara si tiparul de fixare.

Tratament

Nu exista un tratament specific, insa multe persoane pot avea o viata relativ normala, in special daca este afectat doar un ochi. Prin urmatoarele modalitati poate fi prevenita pierderea vederii sau incetinit progresul bolii.

-medicamente antiangiogenice (avastin) care blocheaza dezvoltarea de noi vase de sange si hemoragia din vasele anormale care cauzeaza forma umeda. Reprezinta principala optiune si multi bolnavi si-au recapatat degenerescentavederea; poate fi necesara repetarea tratamentului
-vitamine-in urma unui studiu de anvergura s-a constatat faptul ca pentru unele persoane vitaminele C, E, beta-caroten, zinc si cupru (cumulate in doze specifice) pot scadea riscul de pierdere a vederii (in stadiile intermediare-avansate ale bolii); nu ofera insa un real beneficiu (la fumatori beta carotenul este asociat cu risc de cancer, dar si de boala arteriala coronariana; doze mari de vitamina E cresc riscul de insuficienta cardiaca)
-terapia cu laser-lumina de tip laser de putere mare este uneori folosita pentru a distruge vasele de sange ce cresc anormal. Exista si varianta cu laser fotodinamic ce consta in doua etape: un medicament fotosenzitiv este utilizat pentru a deteriora vasele anormale de sange (injectat), iar apoi medicul introduce un laser in ochi pentru a-l activa

-operatie pentru implantarea unei lentile telescopice-in cazul persoanelor cu ambii ochi afectati; este similar cu un mic tub de plastic si echipat cu lentile ce maresc, putand imbunatati si vederea la distanta si la apropiere.
-ajutoare pentru vedere scazuta-exista dispozitive cu lentile speciale sau sisteme electronice care produc imagini marite ale obiectelor apropiate.
-tratamente experimentale includ: chirurgia submaculara (pentru a elimina sangele/vasele anormale), translocatia retiniana (sunt distruse vasele de sange ce se afla direct sub centrul maculei-laserul nu poate fi directionat in siguranta, fiind folsit doar in partea finala pentru tratarea vaselor).

Unii medici recomanda modificari in stilul de viata ce presupun includerea fructelor si legumelor in alimentatie.

Complicatii

Dupa cum am mentionat, evolutia catre forma umeda reprezinta principala complicatie ce implica pierderea rapida a vederii, insa nu se poate prevedea in vreun mod ce persoana va dezvolta aceasta forma de degenerescenta. Alte boli oculare cum sunt cataracta, glaucomul, dezlipirea retinei sau uscarea ochilor nu sunt complicatii ale degenerescentei maculare, insa pot fi dezvoltate (si altele).

Prevenire

Stilul vostru de viata poate influenta intr-un anumit grad dezvoltarea bolii. Prin urmare consumul de legume cu frunze verzi (kale, spanac, broccoli, mazare au nivele ridicate de antioxidanti inclusiv luteina si zeaxantina) si al pestelui (contine omega 3, dar si nuci sau alune), evitarea fumatului, mentinerea tensiunii si greutatii in limite normale si angrenarea in exercitii fizice moderate pot ajuta in prevenirea degeneresentei maculare. Este de asemenea important sa mergeti regulat la consult oftalmologic, sa monitorizati afectiunile cronice (boli cardiovasculare).

Domnul doctor Alexadru Milea - Medic specialist oftalmolog WEST EYE HOSPITAL ofera urmatoarele completari:

"Nu se cunosc exact cauzele care determina aparitia DMLV, dar se poate vorbi de o serie de factori de risc ce cresc posibilitatea de instalare a bolii: varsta, istoricul familial, rasa (rasa alba are risc mai mare), fumatul, obezitatea, bolile cardiovasculare, dieta saraca in carotenoizi, vitamine antioxidante (vit. C, vit. E) si oligoelemente (zinc, cupru, seleniu), expunerea indelungata la razele solare.

Pentru forma exudativa (umeda) a bolii exista in momentul de fata un tratament ce pare a fi eficient. Acesta consta in injectarea intraoculara a unei substante numita Avastin. Interventia este extrem de usoara pentru pacient, iar riscurile sunt medicminime, se face cu anestezie locala si fara internare. Pentru pacientii a caror vedere ramane scazuta chiar si dupa tratament exista dispozitive de ajutor vizual, care ii ajuta pe multi dintre bolnavii de DMLV sa poata citi, privi fotografii, etc.

In ceea ce priveste degenerescenta maculara nonexudativa (uscata), in prezent nu exista un tratament cu actiune asupra afectiunii, unii pacienti putand totusi beneficia de softuri dedicate ameliorarii simptomatologiei prin augmentarea imaginii.

Complicatii
Complicatia cea mai frecventa si cea care aduce de multe ori pacientul la medic este hemoragia ce duce la scaderea acuitatii vizuale in diverse grade, de la perceperea unor pete in campul vizual pana la pierderea completa a vederii. O consecinta des intalnita a hemoragiei este aparitia dupa o anumita perioada a unei cicatrici retiniene ce duce la pierderea permanenta a vederii in zona centrala.

Preventie
Preventia se face in primul rand prin controale oftalmologice regulate, dupa varsta de 40 de ani cel putin o data la 2 ani pentru persoane fara afectiuni cunoscute, anual sau chiar mai des pentru cazurile in care este diagnosticata boala. Importanta este examinarea dupa administrarea picaturilor ce dilata pupila si care permit astfel o vizualizare mai buna a retinei. Alte aspecte de care este bine sa se tina cont sunt: tratarea afectiunilor asociate precum cele cardiovasculare, preventia sau tratamentul obezitatatii prin respectarea indicelui de masa corporala, renuntarea la fumat, purtarea ochelarilor de soare cu filtru UV. Pentru cei ce urmeaza a fi supusi interventiei chirurgicale pentru cataracta exista optiunea folosirii cristalinelor artificiale cu filtru protector special. Au fost inregistrate beneficii de pe urma utilizarii in dieta a vitaminelor C si E si a carotenoizilor luteina si zeaxantina.

Este important ca dupa o anumita varsta sa se efectueze controale medicale oftalmologice anuale, pentru a incerca prevenirea, incetinirea evolutiei, sau tratarea unor boli, ce pot aparea de multe ori fara o simptomatologie evidenta."

Citeste si:

Remedii naturiste pentru afectiunile ochilor 

Multumim domnului doctor Alexandru Milea pentru informatiile oferite.

Surse:

www.mayoclinic.org; www.webmd.com; http://en.wikipedia.org; www.patient.co.uk; www.nei.nih.gov; www.medicinenet.com; www.emedicinehealth.com

Tot ce trebuie să știi despre dușul vaginal

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    25 lucruri pe care trebuie sa le stii despre Sindromul Down
    25 lucruri pe care trebuie sa le stii despre Sindromul Down

    Sindromul Down nu este un diagnotisc pe care sa-l imbratisezi cu usurinta. Multe din ideile preconcepute despre acest sindrom se nasc din cauza faptului ca nu se stiu multe despre el.

    Tot ce trebuie să știi despre antioxidanți
    Tot ce trebuie să știi despre antioxidanți

    Antioxidanții pot fi definiți, după cum reiese chiar din denumirea lor, drept niște substanțe care inhibă oxidarea, mai exact cele care elimină agenții potențial oxidativi dintr-un...

    Sex in timpul si dupa sarcina. Ce trebuie sa stii
    Sex in timpul si dupa sarcina. Ce trebuie sa stii

    Multi dintre noi s-au confruntat cu dilema: facem sau nu sex in timpul sarcinii. Ce riscuri sunt? Cum poate fi afectat bebelusul? etc. Cum sexul este inca un subiect tabu pentru multi,...

    Tot ce trebuie sa stii despre sex in timpul si dupa sarcina
    Tot ce trebuie sa stii despre sex in timpul si dupa sarcina

    Multi dintre noi s-au confruntat cu dilema: facem sau nu sex in timpul sarcinii. Ce riscuri sunt? Cum poate fi afectat bebelusul? etc. Cum sexul este inca un subiect tabu pentru multi,...

    10 secrete despre capuse pe care trebuie sa le stii! Afla cum sa eviti sa fii muscat
    10 secrete despre capuse pe care trebuie sa le stii! Afla cum sa eviti sa fii muscat

    Petrecerile in iarba verde se pot sfarsi mai putin placut daca ne ies in cale neplacutele capuse.

    Secretele vaginului: 8 lucruri pe care trebuie sa le stii despre ce se intampla la „parter”
    Secretele vaginului: 8 lucruri pe care trebuie sa le stii despre ce se intampla la „parter”

    Vaginul tau e cu adevarat fantastic si ar trebui sa incerci sa il cunosti mai bine. Multe dintre informatiile de mai jos te vor scoate uneori din probleme, te vor ajuta sa depasesti situatii...

    10 intrebari despre sex la care trebuie sa stii raspunsul
    10 intrebari despre sex la care trebuie sa stii raspunsul

    Poate ca ai unele intrebari la care pana acum n-ai gasit raspunsuri. Poate ca ti-a fost jena sa intrebi pe cineva apropiat sau poate n-ai gasit persoana potrivita. Sau ai putea sa dai un...

    © 2019 Qbebe