Lichidul amniotic are un rol esențial în sarcină. Protejaza fătul de de șocurile exterioare și îi permite acestuia să fie menținut la o temperatura stabilă, într-un mediu aseptic. Lichidul amniotic este menit să apere copilul de șocuri și lovituri, menține cordonul ombilical în poziție normală, protejează bebelușul de infecții pentru că este steril și contribuie la dezvoltarea plămânilor bebelușului, a sistemului digestiv și a mușchilor și oaselor.
Acumularea excesivă a lichidului amniotic în jurul fătului se întâmplă atunci când uterul crește mai mult decât trebuie în raport cu vârsta gestațională. Află cum îți dai seama dacă ai lichid amniotic în exces și ce ai de făcut!
Sarcina cu lichid amniotic în exces
Polihidromatoza, sau acumularea de lichid amniotic în exces, apare în 1% dintre sarcini. Este foarte important să știi să recunoști simptomele acestei afecțiuni și să te prezinți la medic de îndată ce observi că ceva nu este în regulă cu sarcina ta.
Simptomele care te-ar putea anunța acumularea excesivă a lichidului amniotic în jurul fătului sunt:
- disconfort abdominal neobișnuit;
- durerilor de spate amplificate,
- dificultăți de respirație;
- umflarea excesivă a picioarelor și în special, a gleznelor.
Dacă ești diagnosticată cu polihidromatoză, medicul te va supune unor analize cu ultrasunete de înaltă performanță pentru a depista dacă există anormalități la făt. Ți se poate recomandă și o amniocenteză pentru depistarea eventualelor malformații congenitale.
Cauze pentru lichid amniotic în exces
Specialiștii nu au reușit să identifice cauzele cazurilor ușoare, superficiale de polihidromatoză, însă când vorbim de cazurile moderate spre severe de acumulare excesivă de lichid amniotic, cauzele pot fi:
- diabet matern. Polihidromatoza este diagnosticată în aproximativ 10% dintre gravidele cu diabet;
- sarcina gemelară (multiplă);
- malformații fetale;
- incompatibilitatea sângelui dintre făt și mama
- anemia fetală.
Tratament pentru lichid amniotic în exces
Tratamentul în cazul acumulării excesive a lichidului amniotic nu este unul complex. De cele mai multe ori se recomandă odihnă și o atentă supraveghere medicală pentru a preîntâmpina eventuale probleme. Este posibil să ți se recomande și un test fetal non-stres și o ecografie astfel încât medicii să se asigure că evoluția și dezvoltarea fătului decurge fără probleme.
În timpul travaliului și al nașterii, vei fi monitorizată foarte atent, pentru că există risc crescut de prolaps de cordon ombilical, desprindere de palcenta și hemoragie post-partum, provocată de imposibilitatea de contractare a uterului excesiv dilatat. În aceste condiții se recomandă, de obicei, cezariană.
Lichid amniotic redus
Cantitatea de lichid amniotic crește treptat, pe măsură ce sarcina progresează. La început, în sacul amniotic sunt doar câțiva mililitri, dar, va ajunge la un nivel maxim la 34-36 de săptămâni (800 – 1000ml). Ulterior, după 38 de săptămâni, cantitatea de lichid amniotic începe să scadă până în momentul nașterii.
Prea puțin lichid amniotic înseamnă olihidromatoza și îți dai seama că ai această problema atunci când ai scurgeri vaginale și nu simți copilul mișcându-se prea des. Medicul care îți urmărește sarcina îți va spune și care este cauza: tensiune arterială ridicată, diabet sau o sarcina anterioară. Olihidromatoza apare cel mai des în ultimul trimestru de sarcină, în special dacă sarcina este prelungită.
În cazul lichidului amniotic redus, consultul medical presupune un test cu ultrasunete care va evidenția tot sacul amniotic. Se va măsura adâncimea "buzunarelor" cu lichid amniotic în patru secțiuni ale uterului și media va fi comparată cu o medie normală (există niveluri normale de lichid amniotic, stabilite de specialiști). În general, o măsură normală pentru ultimul trimestru este de 5-25 cm.
Olihidromatoza apare, de cele mai multe ori, atunci când membranele s-au rupt sau s-au fisurat. Adică atunci când s-a rupt apa. Alte cauze includ:
- sarcina prelungită (peste 42 de săptămâni);
- anumite medicamente pe care gravidă le-a luat în sarcina;
- bebelușul are o afecțiune moștenită a rinichilor;
- probleme ale palcentei (placentă insuficientă)
- sarcina gemelară, când unul dintre gemeni nu se dezvoltă așa cum ar trebui.
Ca și în cazul polihidromatozei, olihidromatoza crește riscul de complicații la naștere. Dacă nivelul lichidului amniotic devine foarte scăzut, este posibil că în timpul contractiilor fătul să apese pe cordonul ombilical. În timpul travaliului, medicul poate introduce în uter o soluție salina călduță, în așa fel încât cordonul ombilical să nu poată fi comprimat.
Simptome pentru pierderea lichidului amniotic
Aproape 1 din 5 gravide se adresează medicului în urmă pierderii neidentificate de lichid amniotic. Diagnosticul corect și la timp este esențial pentru prevenirea complicațiilor precum: naștere prematură, prolabarea cordonului ombilical, corioamniotita, dezlipirea prematură a placentei.
Deseori este destul de dificil pentru o femeie să determine cu exactitate dacă se confruntă sau nu cu pierderea lichidului amniotic. Asta pentru că în ultimul trimestru de sarcina, bebelușul poate comprima corpul, cauzând o scurgere din cervix, un lucru perfect normal. De asemenea, bebelușul comprimă vezica urinară și apar pierderi de urină.
Dacă observi că se udă semnificativ lenjeria intimă, scurgerile fiind constante, trebuie să mergi de urgență la medic.
Pentru a verifică natură scurgerii, urmărește culoarea și mirosul scurgerii). În mod normal, lichidul amniotic este lipsit de culoare și miros. Dacă culoarea este galbenă și verde, trebuie să fii consultată de urgent de un medic. De obicei medicul va trebui să inducă nașterea pentru a preveni instalarea unei infecții.
Cauzele pierderii lichidului amniotic
Principala cauza pentru pierderea lichidului amniotic este reprezentată de ajungerea sarcinii la termen. Membranele se rup și lichidul începe să curgă. Pierderea prematură a lichidului amniotic poate surveni în urmă unei infecții bacteriene sau a unui defect în structura sacului amniotic/ a uterului/ a cervixului.
Posibilele cauze pentru pierderea lichidului amniotic sunt:
- infecția uterului, cervixului sau vaginului;
- probleme de natură psihologică (stres);
- obiceiuri de viață defectuoase (droguri, alcool, alimentație precară);
- fumat în timpul sarcinii;
- intervenții chirurgicale anterioare la nivelul cervixului sau al uterului;
- istoric de rupere prematură a sacului amniotic;
- tensiune asupra sacului din cauza unui copil mare sau a unei sarcini multiple.
Tratament pentru piederea lichidului amniotic
Tratamentul pentru piederea lichidului amniotic este determinat de stadiul în care se află sarcina. Dacă sarcina nu a ajuns încă la termen, medicul va trebui să supravegheze îndeaproape dezvoltarea fătului. Se recomandă un test de stres al contracției și test fetal non-stres pentru a monitoriza sarcina.
Dacă sarcina este aproape de termen, medicul poate provoca naștere pentru a reduce riscul de pierdere prea mare a lichidului amniotic și a crește șansele că bebelușul să se nască sănătos.
Lichid amniotic verde
Lichidul amniotic verde apare atunci când are loc eliminarea meconiului în uter. Acest lucru se întâmplă când bebelușul este supus unui stres ecagerat, cel mai adesea atunci atunci când aportul de oxigen și sânge scad provocând suferință fetală.
Eliminarea intrauterină a meconiului are loc, de regulă, în cazul sarcinilor care depășesc termenul de 40 de săptămâni, caz în care crește și riscul de aspirație a meconiului de către făt. Aspirația de meconiu este foarte de periculoasă pentru că poate determina complicații precum: inflamația plămânilor, obstrucția cailor respiratorii, edem pulmonar, vasoconstrictie și bronhoconstricție. Deşi meconiul este steril, prezenţa să în plămâni poate cauza infecţîi.
Dacă atunci când ți se rupe apă observi lichid amiotic de culoare verde, spune-i imediat medicului.
În cazul aspirației de meconiu, tratamentul trebuie să se înceapă cât mai repede, mai ales dacă bebelușul nu este activ. Primul pas constă în introducerea unui tub în căile aeriene de către medic pentru eliminarea meconiului inhalat. Procedura se repetă ori de câte ori este nevoie, până când se eliberează căile respiratorii ale copilului. Dacă bebelușul are pulsul scăzut sau respiră mai greu, i se poate pune o masca de oxigen.
În astfel de situații, poate fi necesar că nou-născutul să fie transferat la terapie intensivă neonatologică pentru a fi ținut sub observație.
Când vine vorba de lichid amniotic în exces sau de orice altă problemă în sarcina, adresează-te neapărat medicului și nu aștepta în speranța că lucrurile se vor ameliora de la sine.
Surse foto: istockphoto.com
Urmareste-ne pe Google News
