Metoda Kristeller sau „cotul moașei", interzisă deja în mai multe țări vestice. Ce riscuri există?

În ultimii ani, organizații internaționale, specialiști și activiști pentru drepturile femeilor au atras atenția asupra faptului că anumite intervenții aplicate în timpul travaliului sunt realizate fără consimțământ informat și fără explicații clare pentru pacientă. Metoda Kristeller este una dintre ele și a devenit un simbol al discuțiilor despre violența obstetrică și despre nevoia unui act medical bazat pe respect, comunicare și siguranță pentru mamă și copil.

Ce este metoda Kristeller și de ce este atât de controversată

Metoda Kristeller presupune exercitarea unei presiuni puternice asupra abdomenului femeii aflate în travaliu, în special în timpul expulziei copilului. Practic, medicul sau moașa apasă cu mâinile, antebrațul sau chiar cu cotul pe partea superioară a uterului pentru a accelera nașterea și pentru a împinge copilul spre canalul de naștere. Tocmai din acest motiv, în limbaj popular, multe femei au numit-o „cotul moașei”.

Nasterea naturala - toate informatiile pe care trebuie sa le stii

Deși ani la rând a fost considerată o metodă utilizată în situații dificile, numeroși specialiști și organizații internaționale afirmă astăzi că această practică nu are suficiente dovezi științifice care să îi demonstreze eficiența și siguranța. Organizația Națiunilor Unite și alte instituții care monitorizează drepturile pacientelor au atras atenția că manevra Kristeller a fost abandonată în multe țări occidentale și nu mai este recomandată în mod obișnuit în sălile de naștere.

Problema majoră apare și din cauza modului în care procedura este aplicată. Multe femei spun că nu au fost întrebate dacă sunt de acord, nu li s-a explicat ce urmează să li se facă și au simțit o presiune violentă în timpul travaliului. Campaniile recente despre violența obstetrică includ metoda Kristeller printre intervențiile care pot fi realizate fără consimțământ informat și care lasă urme fizice și emoționale serioase asupra mamelor.

Ce riscuri poate avea această procedură pentru mamă și copil

Specialiștii spun că presiunea exercitată asupra abdomenului poate provoca traumatisme atât pentru mamă, cât și pentru copil, mai ales atunci când manevra este aplicată incorect sau prea agresiv. Printre riscurile menționate de medici și organizații internaționale se numără rupturile uterine, hemoragiile severe, fracturile costale, leziunile musculare și durerile persistente după naștere. În unele cazuri, femeile au relatat că au rămas cu probleme fizice luni întregi după travaliu.

Nici copilul nu este lipsit de riscuri. O presiune foarte mare asupra uterului poate afecta oxigenarea fătului și poate crește riscul unor traumatisme la naștere. Tocmai de aceea, multe țări au ales să limiteze drastic utilizarea acestei metode sau să o elimine complet din practicile recomandate în maternitate.

Pe lângă efectele fizice, există și un impact emoțional extrem de puternic. Multe femei descriu experiența drept una traumatizantă, umilitoare și înfricoșătoare. În campaniile dedicate combaterii violenței obstetrice, numeroase mame au povestit că s-au simțit neajutorate, speriate și lipsite complet de control asupra propriului corp în timpul nașterii. Specialiștii atrag atenția că astfel de experiențe pot contribui ulterior la anxietate, atacuri de panică sau chiar depresie postpartum.

Am trecut printr-un travaliu de 30 de ore, cu multe complicații. Tot ce am putut face, a fost să mă rog

„Din păcate metoda Kristeller este încă folosită în zilele noastre și încă va fi atât timp cât femeia va naște pe masa ginecologică”

„Era să mor la naștere”, așa începe mărturia șocantă a unei mame care povestește cum, după ore întregi de travaliu și epuizare extremă, medicii au recurs la metoda Kristeller pentru a scoate copilul.

„Era să mor la naștere!!
Norocul meu a fost o moașă care s-a urcat cu coatele pe burta mea și a început să împingă copilul afară, că eu nu mai aveam putere..."
„Împinge că-ți omori copilul, a strigat doctorul... Dar eu nu mai puteam, eram epuizată și atunci s-a urcat pe un scăunel și a început să împingă cu mâinile și coatele în "capul pieptului" ca să pot scoate copilul".

O naștere nu ar trebui să arate astfel, dar din păcate metoda Kristeller este încă folosită în zilele noastre și încă va fi atât timp cât femeia va naște pe masa ginecologică, întinsă pe spate și cu picioarele în sus.
Știai că această manevră este numită "cotul moașei" sau "metoda Kristeller" și este veche de mai bine de 150 de ani?

În 1867, obstetricianul berlinez Samuel Kristeller a folosit această manevră, care a fost numită după el, pentru a împinge un copil din mamă atunci când bătăile inimii erau slabe - cu un total de 29 de încercări. În cazul istoric, femeia a experimentat această metodă ca fiind „acceptabilă”, se spune.
Pe atunci, nu existau prea multe opțiuni pentru a ajuta femeile însărcinate dacă nașterea se bloca.
În zilele noastre, dacă nașterea durează prea mult, copilul poate fi născut folosind o ventuză sau cezariană. Cu toate acestea, cotul moașei a continuat până astăzi.

De obicei, din rapoartele de naștere lipsesc în mod regulat informații despre dacă și câte încercări de "cotul moașei" a trebuit să suporte o femeie însărcinată. Există, de asemenea, o lipsă de informații adecvate privind riscurile. Structura osoasă încă delicată a copilului, în special a capului, poate fi comprimată și, pe lângă leziunile nervoase și paralizia, există riscul de creștere a presiunii intracraniene și de lipsă de oxigen.

În cazul în care documentația lipsește, o astfel de pagubă poate fi pusă mai ușor pe seama nașterii deja dificile și apoi este numită „fatidică” – nimeni nu poate fi tras la răspundere. Deoarece, pe acest fond, metoda Kristeller nu trebuie neapărat menționată în rapoartele de naștere, este complet incert câte leziuni la naștere au fost cauzate de aceasta până acum.

Mulți medici din Germania sunt de acord că această metodă nu are nicio justificare în obstetrica modernă, deoarece nu a fost dovedit niciun beneficiu, dar răul a fost documentat în studii. De exemplu, mama poate suferi de hematoame, leziuni la coaste și leziuni grave ale mușchilor planșeului pelvin. Capul copilului este comprimat și sunt posibile leziuni ale sistemului osos și ale căilor nervoase.

Deoarece metoda Kristeller este deosebit de comună în timpul travaliului prelungit, este dificil de stabilit ulterior dacă hipoxia la copil sau leziunile planșeului pelvin matern au fost cauzate de cursul nefavorabil sau de manipularea manuală. În plus, manevra Kristeller nu este adesea nici documentată, nici comunicată pacientului. Consecințele sunt, pe lângă cele fizice, și traume psihologice care nu trebuie neglijate.

Cu toate acestea, procedura învechită se desfășoară încă în unele săli de naștere germane, după cum relatează un articol din ziarul de specialitate „Die Hebamme” și in aproape toate spitalele din România. Nu există statistici despre asta. Din fericire, există și contraexemple, așa cum dr. Andreas Brandt, directorul medical al centrului perinatal din Offenburg cu peste 2.200 de nașteri pe an, a confirmat: „Manevra Kristeller este învechită în sălile noastre de naștere de peste 10 ani. Nu vedem niciun beneficiu din aceasta, ci doar un risc de rănire pentru mamă și copil. Există și alternative bune.”

Există alternative
„Cu puțin mai multă răbdare în ultima fază a nașterii, schimbarea pozițiilor de naștere, împingere activă tardivă și mișcări pelvine speciale. Dacă îi oferim femeii o poziție energică, cu sprijin pentru brațe și picioare, de obicei, ea își va putea împinge ea însăși copilul - fără ajutorul lui Kristeller”, așa cum se precizează în mod adecvat în literatura de specialitate „Die Hebamme”.

În multe cazuri, aceasta este exact ceea ce duce la o naștere blândă, naturală. Cu toate acestea, dacă apare o situație periculoasă care necesită o intervenție mai rapidă, acum sunt disponibile metode chirurgicale vaginale mai blânde.

În concluzie, studiile au arătat că această metodă aduce mai multe riscuri decât beneficii și OMS precizează că ar trebui folosită doar în situații de pericol major.

În țări precum Spania, Marea Britanie sau Italia manevra Kristeller este contraindicată sau chiar interzisă, ea mai fiind tolerată din punct de vedere legal exclusiv în situații de urgență majoră, iar aplicarea ei în afara unui protocol de maximă urgență și fără consimțământ este sancționată dur ca violență medicală.

Citește și mai multe informații despre metoda Kristeller, epiziotomie și protejarea perineului la naștere în cartea "Nașterea singură", scrisă de medicul Sarah Schmid, mamă a 10 copii.
Dacă vrei să aprofundezi, cărțile Maestra Nașterii și Nașterea naturală după cezariană, îți pot fi ghiduri în călătoria ta spre a fi mamă.”, este mărturia scrisă de Viorela Lupu pe rețelele sociale.

Un lucru este însă cert: tot mai multe femei cer astăzi transparență, respect și dreptul de a fi informate corect despre orice intervenție medicală făcută în timpul travaliului. Iar discuțiile despre metoda Kristeller readuc în prim-plan o întrebare importantă: cât de sigură și cât de umană este experiența nașterii pentru mame în prezent?