Ministerul Sănătății: Copiii născuți prematur vor fi monitorizați până la vârsta de 5 ani

Nevoi specifice și vulnerabilitățile copiilor prematuri

Copiii născuți înainte de termen (înainte de 37 de săptămâni de sarcină) prezintă riscuri crescute de complicații medicale comparativ cu cei născuți la termen, iar aceste riscuri pot persista după externare și pe parcursul primilor ani de viață.

World Health Organization definește preterm ca fiind nașterile înainte de 37 de săptămâni și subliniază faptul că gradul de prematuritate influențează severitatea potențialelor probleme de sănătate.

Graficul de crestere a bebelusului prematur

Riscurile pe termen lung includ dificultăți respiratorii, tulburări de somn, boli cronice pulmonare sau complicații cardiovasculare, care pot necesita intervenții medicale și supraveghere continuă. Cercetările arată că prematuritatea este asociată cu rate mai mari de disfuncții respiratorii, dezvoltare întârziată și alte probleme de sănătate comparativ cu copiii născuți la termen.

De asemenea, studiile arată că la vârsta de 5 ani copiii foarte prematuri au un risc semnificativ mai mare de a avea dificultăți neurodezvoltative moderate până la severe decât omologii lor născuți la termen. Acest lucru justifică importanța unei monitorizări extinse în primii ani de viață.

Programul național — instrumente și obiective

Conform anunțului Ministerului Sănătății, monitorizarea copiilor născuți prematur va fi realizată printr-un Program Național dedicat, iar „Carnetul Prematurului” va fi integrat în reglementările naționale de îngrijire. Acest carnet este un instrument de urmărire a istoricului medical al copilului, menit să faciliteze evaluările periodice și intervențiile timpurii atunci când sunt identificate semne de alarmă.

Programul urmează să includă, pe lângă consulturile medicale regulate, și evaluări de dezvoltare neuropsihomotorie, screening pentru tulburări de vedere și auz, precum și acces la fizioterapie neonatală și stimulare tactilă precoce.

Ministerul a anunțat că fizioterapia neonatală va fi integrată în Terapia Intensivă Neonatală, iar terapia „Kangaroo Care”, o tehnică validată medical care implică contactul piele pe piele, va fi inclusă în normele și ghidurile naționale.

Unul dintre cei mai mici bebeluși prematuri din lume s-a născut la 328 de grame. Este extrem de mică, dar luptă să trăiască

Un astfel de program împreună cu un registru național al prematurilor, care va colecta date despre starea de sănătate și evoluția copiilor, poate contribui semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung prin intervenții mai bine informate și coordonate.

„Experiența ultimilor ani arată clar că politicile publice devin mai eficiente atunci când sunt construite împreună cu cei care cunosc direct realitatea din teren. Ministerul stabilește cadrul și standardele, iar organizațiile neguvernamentale aduc perspectiva familiilor și experiența practică acumulată în sprijinul prematurilor. Atunci când lucrăm împreună, deciziile sunt mai bine fundamentate, iar rezultatele sunt mai consistente”, a declarat Ministrul Alexandru Rogobete.

De ce este importantă monitorizarea prematurilor până la 5 ani?

Urmărirea copiilor născuți prematur până la vârsta de 5 ani este recomandată de experți în sănătatea copilului, deoarece această perioadă este crucială pentru dezvoltarea neurologică, fizică și cognitivă. Copiii prematuri sunt predispuși la dificultăți în învățare, dificultăți în coordonarea mișcărilor sau probleme de comportament, iar intervențiile timpurii pot ameliora semnificativ aceste aspecte.

Pe lângă complicațiile medicale evident legate de organul respirator sau cardiovascular, aceste experiențe timpurii pot influența sănătatea mentală și calitatea vieții pe termen lung, ceea ce subliniază necesitatea unui sistem de monitorizare continuu.

Monitorizarea la domiciliu și în cadrul centrelor specializate permite identificarea precoce a problemelor și adaptarea planului de îngrijire, cu implicarea activă a familiilor, ceea ce contribuie la rezultate mai bune în dezvoltarea copilului.

Stii care sunt nevoile speciale ale bebelusilor prematuri sau dismaturi? Afla aici!

Colaborarea dintre autorități, societatea civilă și familii este esențială pentru ca programul să producă impact real și pentru ca serviciile medicale să răspundă nevoilor specifice ale fiecărui copil născut prematur.

Decizia Ministerului Sănătății de a monitoriza copiii născuți prematur până la vârsta de 5 ani reflectă o înțelegere tot mai profundă a complexității nevoilor acestor copii și a importanței intervențiilor timpurii.

Printr-un program național structurat, instrumente dedicate și colaborare între instituții și familii, România își propune să ofere șanse mai bune la sănătate și dezvoltare pentru cei mai vulnerabili dintre nou-născuți.