O experiență care i-a pus viața în pericol l-a învățat pe tatăl meu să spună "te iubesc"

Chiar și cele mai reci și dure persoane pot trece în această viață prin transformări spectaculoase. Sunt situații care le schimbă complet perspectiva asupra lucrurilor și care îi ajută să înțeleagă menirea lor pe această lume.

Vă prezentăm povestea de viață a unei schimbări impresionante ce a avut loc în urma unui anevrism cerebral. Povestea este spusă prin perspectiva băiatului, care susține tatăl său, din persoana rece și serioasă, s-a transformat și a căpătat o cu totul altă personalitate.

"Bunica mea mereu îmi povestea despre tatăl meu că era plin de viață și era un copil năzdrăvan și gălăgios. Din păcate, totul s-a schimbat după ce tatăl lui a decedat într-un accident aviatic. La vârsta de numai 17 ani tatăl meu îi spunea bunicii mele: Acum sunt eu împotriva întregii lumi", își începe povestea băiatul.

În continuare explică cum toată viața lui l-a perceput pe tatăl lui ca fiind acea persoană care le asigura tot ceea ce aveau nevoie ca și familie. Fiind medic, își amintește cum muncea multe ore peste program și se mândrea că nu a lipsit nici măcar o zi de la muncă. Era atât de dur și de greu de impresionat încât în ochii tatălui lui, oamenii erau fie răi, fie buni. Băieții știau că tatăl lor iubește, dar niciodată nu a avut puterea să le spună cuvintele magice "vă iubesc".

După ce a suferit de un anevrism cerebral și a fost dus cu elicopterul la spital, a trecut printr-o operație ce a durut a durat ore în șir. Această operație se pare că i-a oferit și o altă perspectivă asupra vieții, iar băiatul a observat schimbări semnificative în modul lui de comportament.

În copilărie tatăl nu își arăta emoțiile și orice gest în acest sens era memorabil

"Tatăl meu mereu vorbea despre orice, fiind foarte sigur pe el. Avea o tonalitate foarte gravă care nu lăsa loc întrebărilor și dintotdeauna am presupus că are dreptate. Dacă îmi spunea că este o prostie să-mi cumpăr un joc video, atunci îl ascultam.

Imediat îmi puneam banii înapoi în pușculiță și îi foloseam într-un alt scop. Eu eram genul de băiat care le spuneam tuturor la școală că am dreptate pentru că tatăl meu zice că am dreptate", povestește el.

Acesta își amintește cum foarte puține lucruri îl făceau să râdă cu adevărat pe tatăl său și de foarte puține ori își asuma riscuri. "Avea obiceiul ca de câte ori se punea masa, să arunce cu farfuriile din ceramică pentru a vedea cât de repede și de bine putem să le prindem, fără ca acestea se spargă.

Iar când am mers într-o excursie, îmi amintesc cum a trecut cineva pe lângă noi cu o viteză atât de mare, încât a reușit să scoată de la tatăl meu câteva cuvinte urâte, și astfel să arate un strop de emoții", relatează el.

"Atunci când tatăl meu a suferit de un anevrism am văzut cu totul altă personalitate a lui"

"În luna ianuarie 2020, la vârsta de 73 de ani, tatăl meu a suferit de un anevrism. Eu împreună cu mama și fratele meu așteptam vești în spitalul din localitatea natală, în timp ce tata se văita de durere și aștepta să vină elicopterul și să poată fi dus în alt spital și operat. Șansele lui de supraviețuire erau minime. Cel puțin asta am realizat atât eu, cât și fratele meu când doctorul ne-a spus "Nu arată bine deloc", își amintește băiatul.

Totul despre accidentul vascular cerebral

"Pe măsură ce echipajul de urgență îl punea pe targă, m-am aplicat asupra lui și i-am luat mâna în mâna mea. Nu mai știu ce i-am spus, probabil îl asiguram că o să fim acolo când va ajunge la spitalul unde îl vor duce. Avea ochii închiși și îmi dădeam seama că trecea prin dureri îngrozitoare. Mi-a spus: Îmi pare rău. E foarte greu să te uiți la oamenii pe care îi iubești în timp ce suferă", continuă fiul.

Aceste cuvinte pe care tatăl doar ce le rostise păreau ireale pentru băiat. Iar acel moment a creat o legătură emoțională foarte puternică între cei doi.

Mama împreună cu cei doi copii au condus timp de două ore până când au ajuns la spitalul unde fusese lăsat de elicopter tatăl lor. Atunci fuseseră informați că bărbatul era în operație. După încă o oră de operație, medicii veneau cu vești bune. Operația fusese o reușită.

Dar cuvintele bărbatului rămăseseră adânc înrădăcinate în memoria fiului. Faptul că îi spusese "este foarte greu să te uiți la oamenii pe care îi iubești în timp ce suferă" îi dădea de înțeles că lui îi păsa mai mult de familie în loc de situația lui din acel moment.

"A fost nevoie de o experiență de moarte iminentă pentru ca tatăl meu să își arate fața vulnerabilă"

După două săptămâni petrecute în spital, bărbatul a putut pleca acasă. În cei trei ani după operație s-a menținut activ și sănătos din punct de vedere fizic. A rămas același om pe care băiatul îl știa în multe privințe, dar au fost și multe schimbări pe care le-a putut observa la tatăl lui.

"Deși acum este la fel de serios, există mai multe momente care acesta face glume și își schimbă puțin atitudinea. Deși încă vede lucrurile în alb și negru și consideră că sunt doar oameni buni și oameni răi pe această lume, se poate simți o ușoară nuanțare în modul lui de gândire.

10 strategii eficiente pentru legatura tata-copil

În trecut se grăbea să își spună părerea despre orice subiect. Acum el ascultă mai mult, se gândește mai profund înainte să-și prezinte perspectiva asupra lucrurilor. Când vorbesc cu el la telefon, vocea este mult mai moale și înainte să închidă îmi spune mereu: Te iubesc", destăinuie fiul.

"O mare parte a vieții mele am privit cum tatăl meu răspundea cu stoicism oricăror întrebări. Dar când i-am văzut și fața mai vulnerabilă am putut să-l apreciez mai mult. Consider că atât eu, cât și tatăl meu am învățat ceva în acea zi. El a învățat să spună te iubesc iar eu am învățat că, deși oamenii vor să pară de neclintit, nu înseamnă că ei nu au sentimente, ci doar le exprimă într-un mod diferit", concluzionează el.

Cu siguranță că orice moment de cotitură în viața oricărui om reprezintă o schimbare majoră în personalitatea și comportamentul lui. Din persoane reci și dure, oamenii pot deveni mult mai permisivi, mai empatatici și pot înțelege exact care sunt lucrurile de care trebuie să se bucure în viață și pe care să pună preț mai mult.