Doctor Ciuhodaru a postat pe pagina sa personală de Facebook un ghid al primului ajutor care trebuie să i se acorde unei persoane mușcate de un șarpe veninos și sfaturi menite să țină pe oricine departe de acest pericol. Iată ce trebuie să facem, dacă suntem în situația în care trebuie să salvăm viața cuiva sau propria viață:
Ce trebuie să (NU) faceți în cazul mușcăturii de șarpe. 10 lucruri care vă pot salva viața
1. Consideraţi orice muşcătură de la orice tip de şarpe drept urgenţă medical.
2. Pe statisticile noastre deşi muşcăturile de şarpe reprezintă doar 2% din totalul plăgilor muşcate ele au un potențial evolutiv sever. Cei veninoşi inoculează la locul muşcăturii substanţe cu acțiune hemolitică şi hemoragică, aşa că la aproximativ 24 de ore apar hemoragii de diverse tipuri, apar tahicardia, puls filiform, dispneea şi transpiraţii, greţuri, vărsături, colaps iar netratate, moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului, prin hemoragii şi insuficienţă renală acută.
3. Solicitaţi rapid consult şi ajutor medical.
4. Singurul tratament eficient este o doză de antivenin.
5. Toaletaţi plaga cu apă şi săpun.
6. Efortul fizic trebuie redus la maxim, culcaţi victima, cu capul şi trunchiul puţin ridicate şi poziţionaţi locul muşcăturii sub nivelul inimii pentru a împiedica râspândirea veninului în fluxul sangvin. Scoateţi toate bijuteriile sau alte elemente ce pot accentua edemul.
8. Muşcătura de şarpe se identifică după urmele locale (forma dinţilor şarpelui) asociată uneori unor picături sero-sanguinolente.
9. Muşcătura este asociată cu durere intensă şi edem perilezional, de culoare violacee, ce cuprinde o porţiune întinsă din membrul afectat. Există însă şi posibilitatea ca şerpii să muşte fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de ,,muşcătura albă" lipsesc fenomenele inflamatorii.
10. Marcaţi marginea zonei tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute, cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin.
Iată cum putem să ne ferim de mușcătura de șarpe veninos
1. Ca regulă generală, dacă nu vrei să te muşte vreun şarpe, NU intra în contact intenţionat cu el.
2. Lucrul acesta pare evident dar, de-a lungul timpului, două treimi din muşcăturile de şarpe pe care le-am tratat erau la pacienţi care au încercat să-i vadă mai bine sau i-au abordat, ridicat, hărţuit, încercând uneori să-i omoare.
3. Deplasările la iarbă verde şi muncile agricole cresc riscul de a fi muşcat de reptile.
4. NU incizaţi la nivelul urmelor de colţi.
5. NU încercaţi să aspiraţi veninul - metoda este ineficientă pentru că şarpele are colţii curbaţi, iar ,,buzunarul de venin" nu se află la locul muşcăturii. În plus, circa 20% din muşcăturile de şarpe sunt ,,uscate", total lipsite de venin, aşa că orice incizie creează doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu medical real
6. Veninul aspirat cu gura poate ajunge în fluxul sangvin al salvatorului.
7. NU aplicați un dispozitiv de aspiraţie, pentru că puteţi leza țesuturile.
8. NU aplicați garouri ce restricţionează fluxul de sânge şi duc astfel atât la acumularea veninului în jurul muşcăturii, cât şi la distrugerea celulelor. În plus, dacă garoul este utilizat greşit, poate întrerupe fluxul sangvin de la acel nivel şi să provoace leziuni ischemice.
Mulțumim pentru sfaturi, domnule doctor Tudor Ciuhodaru!
Sursa: Facebook; medicalnet.ro
