Alimentația și medicația în alăptare: Ce spune specialistul

Alimentația și medicația în alăptare

Alimentația și medicația în alăptare constituie un subiect de mare interes pentru proaspetele mămici, în condițiile în care este esențial ca mama și bebelușul să se bucure de o stare de bine nu numai pe parcursul perioadei marcate de alăptare, ci și după aceea.

Alimentația în alăptare

Primul aspect de care ar trebui să ții seama este că de o dietă adecvată, echilibrată, depinde sănătatea ta și a copilului tău. În acest scop, gândește-te că zilnic ar trebui să urmezi sfaturile de mai jos:

Alimentația trebuie să fie diversificată și sănătoasă

În situația în care alimentația ta nu va fi așa, nu numai bebelușul va avea de suferit, ci și tu. Organismul tău va ajunge să fie lipsit de anumiți nutrienți, apelând la rezervele pe care le mai are, lăsându-te lipsită de forță, de energie. În plus, laptele tău nu va mai avea suficientă calitate (se poate ajunge într-o asemenea situație fie dacă îți lipsesc mai multe alimente bogate în nutrienți din dietă, fie dacă îți vei limita consumul doar la anumite alimente), și nici nu va fi în cantitatea menită să-l determine pe bebeluș să se simtă îndestulat.

De pildă, mixul dintre proteine de calitate, de grăsimi sănătoase și de carbohidrați sănătoși te va determina să te simți sătulă pentru mai mult timp și îți va furniza substanțele nutritive de care ai atât de multă nevoie. În același timp, vitaminele, mineralele și carbohidrații din cerealele integrale, din fructe și legume nu numai că sunt mai hrănitoare decât zaharurile și carbohidrații procesați, dar îți vor da și mai multă energie.

Lactatele (ce se remarcă mai ales prin conținutul de minerale) trebuie să fie și ele nelipsite din alimentația unei mame care alăptează, iar grăsimile sănătoase (conținute, de exemplu, în pește, uleiuri vegetale, nuci și semințe, avocado etc.) sunt și ele benefice pentru compoziția laptelui matern și pentru sănătatea ta și a bebelușului.

Alimentația va fi consistentă, bogată în nutrienți

Este foarte important ca, pe parcursul alăptării, în laptele tău să ajungă cât mai mulți nutrienți pentru ca de aceștia să beneficieze și copilul. Medicii atrag atenția asupra următorului aspect: alimentația, nu medicația în alăptare, mai exact administrarea de suplimente, trebuie să asigure o parte considerabilă a nutrienților. Este de preferat ca aceștia să provină mai ales din dietă dar, desigur, în anumite cazuri, medicul poate decide să-i recomande mamei administrarea anumitor suplimente alimentare menite să-i completeze necesarul zilnic de vitamine și/sau minerale.

Printre nutrienții de o importanță majoră în perioada alăptării se numără:

• Vitamina A- Are numeroase roluri, dar printre cele mai cunoscute se află contribuția la o vedere sănătoasă, la un sistem imunitar puternic și la dezvoltarea celulară optimă. Ea poate fi obținută prin dietă din alimente precum: ouă, morcovi, cartofi dulci, legume cu frunze verzi etc.
• Vitamina B1 (tiamina)- Nu doar că are o contribuție majoră la asigurarea necesarului de energie din organism, dar este utilă pentru sănătatea inimii, a sistemului nervos și pentru funcționarea creierului. Poate fi găsită în: carne, nuci,semințe, cereale integrale, boabe, nuci, drojdie etc.
• Vitamina B2 (riboflavina)- La fel ca vitamina B1, este responsabilă pentru eliberarea de energie, fiind utilă și în absorbția fierului și în menținerea unui nivel normal al hemoglobinei (responsabilă cu transportul fierului la celule și țesururi). Alimentele ce sunt sursă de vitamina B2 sunt: somonul, carnea (roșie), ouăle, lactatele, migdalele, cerealele și pâinea fortificate
• Vitamina B6 (piridoxina)- Este implicată în peste 100 de procese enzimatice din organism, este benefică în funcționarea sistemului imunitar, în crearea hemoglobinei, a neurotransmitățorilor (inclusiv dopamina și serotonina), dar și în dezvoltarea creierului bebelușului. O poți regăsi în: pește, carne, nuci, ficat de vită, banane, nuci, semințe, stafide etc.
• Vitamina B12- Este vitală pentru producerea ADN-ului celular, pentru menținerea sănătății globulelor roșii și a neuronilor. Din alimentație poate fi preluată cu ajutorul: ficatului, fructelor de mare, sardinelor, cărnii de vită, tonului, cerealelor fortificate, drojdiei nutriționale etc.
• Vitamina C- Deși este vestită în special pentru rolul pe care îl joacă în construirea unui sistem imunitar puternic, trebuie să știi că este binevenită în organism și pentru că: ajută în absorbția optimă a fierului, menține sănătatea pielii, a oaselor și a vaselor de sânge (ajută la formarea colagenului), este un antioxidant valoros (apărând organismul de radicalii liberi, molecule nocive care duc nu doar la apariția unor boli, dar accelerează și procesele de îmbătrânire). Printre alimentele în care poate fi regăsită se regăsesc: legume (ardei gras, roșii, spanac, fasole verde etc), fructe (citrice, kiwi, fructe de pădure etc.)
• Vitamina D- Are roluri multiple (de la asigurarea unui sistem imunitar puternic până la oase și dinți puternici, mușchi sănătoși și până la protejarea sănătății inimii și a sistemului nervos) și poate fi obținută, prin dietă, din: pește și ulei de pește, produse lactate, ciuperci, alimente fortificate (lapte, cereale, sucuri naturale)
• Fier- Nu numai că este responsabil de transportul oxigenului la celule, dar este vital pentru asigurarea energiei, a concentrării, a funcționării sistemului nervos. Ca să îl poți obține din alimentație, poți consuma surse de fier hem (derivat din hemoglobină; alimente sursă de fier hem: carnea roșie, peștele, carnea de pui, fructe de mare) sau surse de fier non-hem: spanac, linte, fasole boabe etc.
• Calciu- O mamă care alăptează ar trebui să aibă parte zilnic de aproximativ 1000-1200 mg de calciu, în condițiile în care și nevoile de calciu ale bebelușului cresc, astfel că o bună parte din calciul preluat va merge la bebeluș (prin laptele matern). Nu uita că ,deși aportul corect de calciu este o necesitate în această perioadă, ar fi bine ca alimentația și nu medicația în alăptare (suplimentele alimentare) să contribuie la asigurarea necesarului zilnic al acestui mineral. Doar medicul poate decide dacă mama are într-adevăr nevoie și de suplimente pe bază de calciu. Cele mai importante surse de calciu sunt produsele lactate, dar alături de ele aportul corect de calciu poate fi furnizat și de: legume cu frunze verzi, semințe de susan, fructe uscate (curmale, smochine), nuci caju, alune, migdale, fistic, portocale, mazăre, fulgi de ovăz etc.
• Proteine- În perioada alăptării, ai avea nevoie de o suplimentare cu aprox.25 g pe zi a proteinelor, iar zilnic ar fi indicat să primești cel puțin 65 g de proteine. Ar fi bine să ai parte de proteine de origine animală (din alimente precum ouăle, carnea, peștele), dar și vegetală (proteine se găsesc în diferite boabe-năut, linte, fasole, în nuci, semințe etc.)
• Acizi grași- Sunt deosebit de benefici în vederea dezvoltării cognitive a copilului. Acizii grași Omega-3 și Omega-6 pot fi preluați din alimente cum ar fi: pește (somon, sardine, păstrăv etc.), avocado, nuci și semințe (migdale, semințe de in, de doveac etc.), uleiuri vegetale. În cee ce privește consumul de pește, deși acesta este, așa cum s-a menționat și anterior, o sursă valoroasă de nutrienți, în alăptare se impune să se evite consumul de pești ce pot conține cantități mari de mercur (ca de exemplu tonul Albacore, peștele-spadă, macroul)

Alimentația trebuie să fie bogată în calorii

Unul dintre lucrurile de care vei ține seamă pentru intervalul în care alăptezi este acesta: este binevenit să îți crești aportul de calorii de fiecare zi cu 330-500 calorii în scopul de a produce suficient lapte matern și pentru a-ți păstra energia. Practic, într-o zi ar trebui să primești cam 2200-2500 calorii, cu atât mai mult cu cât intenționezi să alăptezi pentru o perioadă cât mai lungă. Ideal este să nu fii în situația în care, într-o zi, să beneficiezi de mai puțin de 1800 calorii. Desigur, preocuparea ta trebuie să fie și ca aceste calorii să-ți fie furnizate prin intermediul alimentelor sănătoase, pline de nutrienți prețioși.

Referitor la aportul caloric zilnic, ține minte că acesta nu trebuie să fie dezechilibrat în urma unei diete pe care ai vrea să o urmezi pentru a scăpa de kilogramele în plus. Dacă vei fi tentată să urmezi diete drastice, dintre cele care promit eliminarea rapidă a unui număr considerabil de kilograme nedorite, riști să favorizezi diminuarea calității laptelui matern.

Mizează pe 4-5 mese pe zi

În afara celor trei mese principale, ar fi bine, pentru a-ți asugura suficiente calorii, să nu neglijezi nici gustările de peste zi. În cadrul lor vei avea atât alimente care să-ți ofere macronutrienți (proteine, glucide, lipide), cât și micronutrienți (minerale și vitamine). Cu cât vei reuși ca fiecare masă pe care o vei avea să fie mai hrănitoare, va fi cu atât mai bine. De pildă, dacă optezi la micul dejun pentru cereale integrale, poți să le îmbogățești cu lapte, cu iaurt, cu fructe proaspete/uscate, cu unt de nuci etc.. Iar pentru gustări ai putea încerca, de exemplu, biscuiți integrali/pâine integrală cu unt de arahide, o banană sau un măr de mărime medie, cam 220 g iaurt etc..

Evită anumite alimente

Înainte să consumi diferite alimente în alăptare, gândește-te că există posibilitatea ca acestea să îi dăuneze bebelușului, putându-se ajunge ca acesta să fie iritat, să aibă gaze, să se confrunte cu diaree, cu vreo erupție cutanată, mai exact să sufere de o reacție alergică la scurt timp după ce a fost alăptat. În această situație, vei solicita cât mai rapid ajutor medical.

Ocolește acele alimente/băuturi despre care ai sesizat că aduc modificări în comportamentul bebelușului. Printre acestea se pot număra inclusiv acelea care pot schimba gustul laptelui matern sau pot stimula apariția colicilor. Spre exemplu, ceapa, usturoiul, varza, țelina, hreanul etc. ar trebui evitate pentru o perioadă.

În rândul alimentelor care ar trebui să fie evitate de mamele care alăptează se află:

• Alcoolul- Pentru siguranța deplină a copilului, medicii insistă asupra excluderii totale a alcoolului în perioada alăptării. Cercetări au arătat că se ajunge la o concentrație maximă a alcoolului din laptele matern la 30-60 de minute după consum. Nu numai că s-a constatat că alcoolul poate contribui la o diminuare a cantității de lapte matern după ce s-au consumat 1-2 porții de alcool, dar poate favoriza agitația și un somn de proastă calitate la copil. În cazul în care mama va consuma totuși o băutură cu alcool, specialiștii insistă să fie vorba doar de 1 porție pe zi, iar mama să aștepte cel puțin 2 ore, după ce a consumat băutura respectivă, pentru a putea alăpta
• Alimente și băuturi ce conțin cafeină- Fie că este vorba despre cafea, despre ceai, fie că este vorba despre ciocolată sau diferite băuturi răcoritoare/energizante, o parte din cafeina din ele va ajunge și în laptele matern. Dat fiind faptul că pentru un bebeluș este dificil să metabolizeze și să elimine cafeina, experții nu recomandă ca mamele care alăptează să consume mai mult de 300 mg de cafeină pe zi pentru a evita ca bebelușii să fie foarte agitați și să le fie greu să adoarmă
• Ouăle crude/alimentele în care se găsesc ouă crude (maioneză, înghețată, diverse creme etc.) - Mamele ce alăptează ar trebui să consume doar ouă bine gătite pentru că acelea care sunt crude pot crește riscul de îmbolnăvire din cauza contaminării cu Salmonella
• Carne crudă- Este foarte periculoasă întrucât poate constitui o sursă de infectare cu Salmonella, cu E.Coli sau cu Listeria
• Alimentele intens procesate- Pentru că acestea conțin prea mult zahăr, grăsimi nesănătoase, coloranți, conservanți, dar nici nu conțin suficiente fibre, vitamine și minerale, este recomandat să nu fie incluse în dieta mamei ce alăptează
• Brânzeturile moi- De pildă, Brie, Camembert, feta, gorgonzola etc. nu sunt potrivite pentru consumul din perioada de alăptării întrucât, dacă sunt fabricate din lapte ce nu a fost pasteurizat, pot provoca listerioză. Dacă ții neapărat să le consumi, asigură-te că sunt preparate numai cu lapte pasteurizat

Sursă foto: pixabay.com

Anumite alimente, cum sunt ciupercile de pildă, pot fi consumate, dar cu precauție și cu moderație, în condițiile în care pot conține urme de toxine sau de pesticide, deosebit de toxice și nocive pentru bebeluș. Aceeași indicație este valabilă și pentru citrice. Ele sunt valoroase grație vitaminei C, dar pot modifica gustul laptelui matern, iar aciditatea din ele poate favoriza iritarea tractului gastrointestinal la bebeluși și poate conduce la apariția unor manifestări nedorite precum reflux gastroesofagian, vărsături, crampe sau diaree.

Mărește-ți aportul de fluide

Medicii atrag atenția asupra următorului lucru: dacă o mamă care alăptează începe să se simtă obosită, amețită și să sesizeze că nu mai are destul lapte, poate fi vorba și despre deshidratare. Mai mult decât atât, urina închisă la culoare, cu miros puternic, sunt tot dovezi de deshidratare și de necesitatea creșterii aportului de fluide.

Un aport suficient de apă este vital, în condițiile în care cea mai mare parte din laptele matern (cam 90%) este apă. Efortul tău trebuie să se îndrepte în direcția în care ar trebui să consumi, față de aportul obișnuit de apă, încă 8-10 pahare, ajungând, pe zi, la cel puțin 2,5 l apă. Nu aștepta să îți fie sete și încearcă să ai apă cât mai la îndemână ca să poți bea treptat, pe parcursul zilei.

Referitor la consumul de ceai, trebuie să știi că anumite ceaiuri sunt indicate în perioada alăptării, iar altele nu ar trebui consumate, ideal fiind să stai de vorbă cu un medic pentru a ști exact ce să alegi. Printre cele recomandate se găsesc:

• ceaiul de fenicul (conține nutrienți- cum ar fi potasiu, magneziu, vitamina C, fiind util pentru imunitatea mamei și a bebelușului)
• ceaiul de alfalfa (este bogat în minerale și poate contribui la stimularea lactației)
• ceaiul de frunze de urzică (are minerale și are proprietățile unui galactogog)
• ceaiul de ghimbir (este potrivit dacă este consumat cu moderație, întrucât ameliorează disconfortul gastric la mamă și bebeluș, contribuie la întărirea sistemului imunitar, fără a influența negativ producția de lapte matern)
• ceaiul de mușețel (este bine tolerat și de bebeluși și aduce beneficii multiple, precum: stimulează un somn odihnitor, are efecte calmante, anti-anxietate, îmbunătățește sănătatea tractului digestiv și are o influență pozitivă asupra imunității mamei și a copilului)

În schimb, din alimentația în alăptare ar trebui excluse următoarele ceaiuri:

• de salvie
• de oregano
• de mentă peppermint
• combinația dintre echinaceea și goldenseal (este considerată toxică această combinație)
• de ginseng etc.

Nu doar alimentația, ci și medicația în alăptare este o problemă care trebuie tratată cu seriozitate, în condițiile în care sunt numeroase detalii pe care trebuie să le știi pentru ca nici bebelușul, dar nici tu, să nu aveți de suferit în urma unei administrări incorecte a anumitor medicamente.

Medicația în alăptare

Pentru siguranța bebelușului și a ta, nu ar trebui să treci cu vederea următoarele aspecte:

• Aproape orice medicament ajunge, într-o proporție mai mare sau mai mică, în laptele matern- Cu toate acestea , majoritatea medicamentelor ajung în cantități foarte mici în lapte, așa că nu va fi niciun pericol pentru bebeluș
• Stai neapărat de vorbă cu medicul pentru ca acesta să decidă, analizându-se riscurile și beneficiile, dacă este sau nu cazul să întrerupi alăptarea cât timp urmezi un tratament cu un anumit medicament
• Dacă nu ești sigură dacă un medicament este sau nu compatibil cu administrarea în timpul alăptării, poți să folosești pompa de sân pentru a-ți face mici rezerve de lapte până când vei ajunge la un medic care te va lămuri în această privință
• Întotdeauna vei consulta un medic în legătură cu medicația în alăptare- Nu vei începe să iei niciun fel de medicament, dar nici suplimente alimentare (inclusiv cele pe bază de plante) până când nu vei primi indicații din partea acestuia
• Ia medicamente numai când este absolut necesar, dar și atunci pentru interval cât mai scurt și dacă se poate, în doze cât mai mici
• Când este posibil, apelează cu precădere la medicamente care se iau doar o dată pe zi și alege să le iei după ce ți-ai hrănit bebelușul, știind sigur că acesta va avea un interval mai mare în care nu va fi nevoie să-l hrănești (spre exemplu, poți lua un medicament după ultima masă a bebelușului seara, în condițiile în care acesta va dormi și va mai dura câteva ore până la următoarea sesiune de alăptare)
• Ocolește medicamentele cu acțiune îndelungată, cu eliberare prelungită și medicamentele în care se găsesc mai multe substanțe combinate
• Supraveghează-ți bebelușul cu mare atenție pentru a sesiza eventuale modificări ale comportamentului sau ale stării sale (de exemplu, este mai agitat ca de obicei, adoarme greu sau, dimpotrivă, este mereu somnoros), menite să îți arate că este posibil ca acesta să aibă reacții la substanțele din medicamentele care au ajuns în laptele matern- Dacă observi ceva în neregulă, contactează cât mai repede un medic pediatru
• Expunerea la substanțele din medicamente, ajunse în laptele matern, este mai mare în cazul bebelușilor prematuri, a nou-născuților, a celor care au diferite probleme medicale, cu precădere legate de funcționarea rinichilor- Din acest punct de vedere, riscurile sunt cele mai mici la bebelușii mai mari de 6 luni, care nu au probleme de sănătate
• Medicamentele administrate în primele două zile de după naștere se vor transfera în cantități extrem de mici în laptele matern- Se întâmplă așa întrucât și volumul de lapte este mai redus atunci
• Medicul îți poate recomanda alternative la medicamente care sunt interzise în timpul alăptării pentru a nu exista niciun risc pentru bebeluș

Pentru o siguranță deplină pentru copil și pentru tine, urmează permanent sfaturile de mai sus privind alimentația și medicația în alăptare!

Lista medicamentelor permise în alăptare

Orientează-te și din indicațiile de mai jos, care vizează cele mai cunoscute medicamente administrate:

Analgezicele

Majoritatea acestora, în special cele care nu fac parte dintre cele pentru care este necesară prescripția medicală, ajung în cantități mici în laptele matern.

Printre analgezicele ce pot fi luate de mamele care alăptează se află:

• Medicamentele pe bază de Paracetamol
• Medicamentele pe bază de Ibuprofen
• Medicamentele pe bază de Naproxen (în cantități cât mai mici și numai pe termen scurt)

Din medicația în alăptare nu trebuie să facă parte sub nicio formă aspirina, care este periculoasă întrucât crește riscul de apariția a Sindromului Reye la bebeluși (o boală rară, ce constă în inflamații ale creierului și ficatului ce pot fi fatale). În același timp, trebuie neapărat evitate medicamentele ce conțin codeină. Ele vor fi luate numai dacă medicul recomandă că este neapărat necesar.

Citește și: Când, cum și de ce pot să iau Ibuprofen când alăptez

Antibioticele

Cele din clasa penicilinelor, a cefalosporinelor, a chinolonelor sunt considerate compatibile cu alăptarea, deși nu este exclus să apară efecte nedorite pentru bebeluși, ca de exemplu sensibilizarea accentuată a microflorei intestinale. Pentru ca bebelușul să fie cât mai puțin expus unei asemenea situații, poate fi recomandat, de exemplu, un antibiotic pe bază de Amoxicilină/acid clavulanic, alternându-se hrănirea la sân cu laptele praf, pe durata tratamentului urmat de mamă.

În ceea ce privește antibioticele pe bază de tetraciclină, deși acestea se transferă în cantități foarte mici în laptele matern, sunt văzute ca dăunătoare întrucât pot crește riscul de întârzieri în dezvoltarea osoasă.

Antihistaminicele

Spre exemplu, cele cu loratadină și cu fexofenadină sunt sigure în alăptare întrucât ajung în laptele matern în cantități foarte reduse. În schimb, cele ce conțin substanțe precum promethazine, dexchlorpheniramine sau diphenhydramine sunt și ele sigure pentru perioade extinse de tratament, cu condiția ca mamele să monitorizeze cu mare atenție starea bebelușilor. Iritabilitatea sau somnolența excesivă sunt semne care trebuie să îngrijoreze și să te conducă urgent la medic.

Medicamentele anticoagulante

Heparinele (nefracționate și cu o mică greutate moleculară) sunt permise în alăptare pentru că nu se transferă în cantități mari în laptele matern. Warfarina este și ea acceptată, tot din același motiv.

Medicamentele antidepresive

Medicamente precum Paroxitena sau Fluoxetina pot fi utilizate, dacă medicul recomandă, în perioada alăptării, întrucât nici ele nu ajung în cantități mari în lapte. În același timp, mare parte dintre antidepresivele triciclice sunt permise în alăptare.

Medicamentele decongestionante

Dacă medicul recomandă, pot fi utilizate, pe timp scurt, cele cu pseudoefedrină (o utilizare prelungită poate afecta negativ producția de lapte matern).

Ce mâncăm în primele luni de alăptare?

Deși primele luni de alăptare pot fi marcate de o mare tentație de a da jos cât mai multe kilograme acumulate în timpul sarcinii, medicii îndeamnă la răbdare, la concentrarea asupra adoptării unei diete cât mai echilibrate, care să ajute proaspetele mămici să facă față mai ușor noilor provocări din viața lor, să fie energice, rezistente și să le ofere copiilor lapte matern cât mai de calitate.

Luând în calcul aceste obiective, alimentația în alăptare ar trebui să includă alimente cu macro și micronutrienți, atât la mesele principale, cât și la gustările de peste zi. Printre alimentele ce nu a trebui să lipsească din meniul unei mame care alăptează trebuie amintite:

Alimente cu proteine

Cele de calitate, cu precădere din carne, ouă și pește trebuie să fie nelipsite. Alături de ele, sunt binevenite și cele de origine vegetală. De exemplu, ar trebui să mănânci:

• ouă
• carne slabă
• pește (ocolește peștii bogați în mercur) și fructe de mare
• diferite boabe
• nuci și semințe

Alimente bogate în calciu

Atât sarcina, cât și perioada de alăptare, presupun un consum mai mare de calciu pentru mame. Se recomandă să ai parte zilnic de cel puțin 1000 mg de calciu. De pildă, produsele lactate, dar și sursele vegetale de calciu sunt o  alegere inspirată.

Legume

Femeile care alăptează ar trebui să beneficieze în fiecare zi de aprox. 3 căni de legume. Bogate în vitamine, minerale, antioxidanți și fibre, acestea trebuie consumate zilnic. Dintre cele mai indicate în alăptare se numără:

• legumele cu frunze verzi
• morcovii
• cartofii dulci
• fasolea verde și cea galbenă
• dovleacul
• andivele

Fructe

Trebuie și ele să facă parte din alimentația în alăptare întrucât sunt și ele surse valoroase de nutrienți și de fibre. Zilnic, ar trebui să beneficiezi de aprox. 2 căni de fructe, în care să se regăsească și:

• banane
• caise
• mango
• pepene galben
• mere
• prune
• afine etc.

Cereale integrale, pâine integrală și orez integral

Îți vor da multă energie, iar dacă sunt fortificate cu vitamine și/sau minerale, efectul lor asupra ta și asupra bebelușului va fi cu atât mai benefic. Poți începe chiar de la micul dejun să le incluzi în meniul tău, optând, de exemplu, pentru fulgi de ovăz cu diferite fructe proaspete sau uscate.

Sursă foto: pixabay.com

Nu uita nici de quinoa ( este sursă de proteine) și de orezul brun, o sursă excelentă de carbohidrați sănătoși și de fibre, care te vor ajuta să te simți sătulă și îți vor furniza energie.

Alimente pe bază de grăsimi sănătoase

În cadrul alimentelor de acest fel pe care merită să le incluzi în dieta din timpul alăptării trebuie menționate:

• uleiul de măsline
• uleiul de rapiță
• ulei de cocos
• avocado
• pește gras (somon de exemplu)
• nuci și semințe
• măsline

Ține minte că medicii insistă asupra ideii că alimentația, și nu medicația bazată pe administrarea de diferite suplimente alimentare în alăptare este de preferat, atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Dacă va considera necesar, medicul va prescrie acel tip de supliment alimentar care să fie cât mai adecvat mamei și care să nu aibă efecte negative asupra copilului.

Alimente interzise în alăptare-forum

Fie că au început să alăpteze de curând, fie că realizează acest demers de câteva luni, mamele se întreabă ce alimente și băuturi ar fi mai bine să consume pentru a nu le face vreun rău bebelușilor. De aceea, cu precădere alimentația și nu medicația în alăptare este un subiect des întâlnit pe forum-urile de parenting din țară și din străinătate. Iată câteva exemple de întrebări și de răspunsuri:

„Ce părere aveți de acest subiect? ...că eu nu mai știu ce să cred...Unii  zic că poţi mânca orice, alţii susţin că trebuie să ai mare grijă ce mănânci....Problema mea este că eu mănânc mai mult decât mâncam în timpul sarcinii şi să tai din alimentaţia mea fructele şi legumele crude, carnea de porc, apa minerală şi multe altele mi se pare greu .....Mi se pare că nu mai pot să mănânc mai nimic ....Hai că înţeleg : fasolea, broccoli, varza ..... dar şi celelalte mi se pare prea mult.....Eu în timpul sarcinii beam o ceşcuţă de cafea pe zi şi acuma nici decofeinizată nu e recomandat !....Voi ce părere aveţi?”

Răspunsuri primite de la alte mame:

• „Mie mi s-a recomandat (de către o consultantă în lactație) să mănânc ce îmi place mie și ce îmi face mie bine. Dacă un aliment mă constipă sau dacă mă deranjează pe mine la stomac, atunci probabil va simți si bebe efectul ăsta. Iar la lucrurile de care nu sunt sigură, să încerc pur și simplu. Nu e niciun capăt de țară dacă o după-amiază este bebe mârâit. Îl pun în sling și fac o plimbare lungă pe afară, așa depășim eventualele disconforturi legate de ceva ce am mâncat eu...”
• „Eu personal beau cafea cam multicică (dimineața una mare făcută din două pads cu mult lapte și uneori și după- amiaza una dintr-un pad), mănânc fructe după poftă (doar la portocale mă rezum la una singură fiindcă se înroșește fetița pe funduleț) și îmi place și puțin picant. Nu prea îmi plac usturoiul și ceapa. Și apă minerală nu mai pot să beau, parca mă balonează. Fasolea, mazărea mi se par cumva grele la stomac.”

Sursă: attachmentparenting.ro/forum/

„Îmi hrănesc exclusiv la sân bebelușul. Unii dintre membrii familiei mele îmi spun că să nu mănânc anumite alimente (dulciuri, usturoi, varză, cartofi, fructe, lactate). Aș vrea să știu cât de adevărat este ce îmi spun ei și ce alimente ar trebui să evit? Este greu pentru mine să stau departe de dulciuri. Încă le evit. Țineți vreo dietă?”

Răspunsuri venite din partea altor mame:

• „Cred că lucrurile diferă la fiecare. Am citit un studiu în care se spune că bebelușii preferă usturoiul. Mi s-a spus că dacă observ că bebelușul meu are este deranjat la stomac sau are gaze, să mă gândesc la ceea ce am mâncat în ziua respectivă și să văd dacă nu cumva este ceva care i-a provocat aceste probleme. Nu mi-am schimbat deloc dieta și nici nu urmez vreuna. Pot să spun doar că am o dietă echilibrată.”
• „Prietena mea tocmai a născut și medicul pediatru i-a spus să mănânce tot ce vrea ea, cu excepția situațiilor în care observă că este ceva care nu îi priește bebelușului.”
• „Fiecare bebeluș este diferit! Consumul de lactate este o problemă întrucât majoritatea bebelușilor nu le pot digera încă bine, dar cantități moderate nu îl vor afecta. Totul este să fii atentă la ceea ce mănânci și să vezi dacă îți afectează sau nu micuțul.”

Sursă: communitywhattoexpect.com/forums/

„Îmi alăptez nou-născutul, ce alimente nu ar trebui să consum? Mi s-a spus să nu mănânc următoarele- mazăre, fasole, băuturi răcoritoare din comerț, alimente picante, varză și altele pe care nu mi le amintesc. Sunt multe comentarii contradictorii, mă întreb ce au încercat alte mame care alăptează?

Răspunsuri primite:

• „Alăptez deja de 9 săptămâni și mănânc de toate. Am observat că nu mai îmi place mâncarea condimentată, așa că nu mai mănânc așa ceva, dar îmi plac somonul afumat și friptura. Din câte știu, poți mânca de toate, știu doar că trebuie să renunți la cofeină, dar cred că sucurile fără cofeină sunt în regulă. Succes!”
• „Am mâncat tot ce am vrut! Moașa mi-a spus că dacă vei consuma alimente picante în sarcină nu va fi niciun efect al acestui demers în alăptare...Știu câțiva bebeluși care au reacționat rău la anumite alimente- una dintre prietenele mele bune putea să mănânce doar alimente albe (pâine, cartofi, paste etc.) , dar eu cred că ar trebui să excluzi alimente doar după ce le încerci mai întâi, poate pe bebelușul tău nu îl deranjează nimic și ar fi păcat să excluzi alimente cu care nu ar trebui să procedezi astfel.”

Surse: huggies.com.au/forum/

„Plănuiesc să alăptez timp de 4 luni și după aceea să trec la lapte praf înainte să introduc alimentația solidă. În afară de alcool și să am grijă la medicamente etc.- există alte alimente interzise în alăptare- de exemplu brânza Brie sau cafeina ar trebui tăiate din meniu?”

Răspunsuri venite de la mame:

• „Poți să mănânci tot ce îți place, dar cu moderație în privința unor alimente.Alimentele picante îl pot deranja pe bebe la stomac, la fel și prea multe roșii sau prea mult suc de portocale. Nimic nu este interzis atât timp cât știi ceea ce mănânci și ar trebui să te gândești că ceea ce nu îți face ție bine probabil nu îi va face bine nici bebelușului.”
  
• „Mi-am alăptat toți cei trei copiii pe durate diferite (de la 4 la 15 luni) și niciodată nu am exclus nimic din alimentație. Doar mi-am controlat aportul de cofeină astfel încât în lapte să ajungă doar cantități mici și dacă mi-am dorit un mic pahar de vin mi-am hrănit mai întâi copilul ca să rămână mai multe ore până când va trebui să-l hrănesc iar.”

Surse: netmums.com

Recomandările specialistului pentru alimentația și medicația în alăptare

Anca Bălășoiu, moașă licențiată și coordonator „Școala Mamei”, a venit cu sfaturi ce țin de alimentația și medicația în alăptare.

În ceea ce privește medicația în alăptare, a insistat asupra următoarei idei: există medicamente total contraindicate în alăptare, de aceea mama care alăptează nu trebuie să-și administreze medicamente fără a avea sfatul unui medic. Eventua, pot fi găsite alternative, de către medic și pacientă, în cazul în care aceasta nu dorește să apeleze la medicamente. Găsirea unei soluții depinde însă de starea de sănătate a mamei, de problemele pentru care ar trebui să urmeze un tratament.

Majoritatea medicamentelor recomandate de medic ajung în lapte, dar cantitatea ajunsă la bebeluș este mică, în condițiile în care organismul mamei mai selectează, la fel și tubul digestiv al micuțului.

Pentru ca medicația mamei din alăptare să nu afecteze  bebelușul, se poate apela și la aceste soluții:

• Dacă este vorba despre medicamente doză unică- Mama ar putea lua medicamentul respectiv la ultima masă a copilului. De exemplu, aceasta poate fi la ora 11 sau la 12 noaptea, iar după această masă poate fi administrat medicamentul. Procedându-se așa, mama se va asigura că accesul medicamentului în laptele matern este limitat, în contextul în care copilul va dormi câteva ore fără a se trezi până la următoarea masă
• Dacă se vor lua medicamente în mai multe doze- Este indicat ca acestea să fie administrate imediat după alăptare, nu înainte

Specialistul vine cu explicații și în privința administrării de antibiotice în alăptare. Astfel, există numeroase antibiotice adecvate și pentru perioada alăptării. Important este ca mama să-i spună medicului că alăptează pentru ca acesta să i-l poată recomanda pe cel mai potrivit pentru ea.

Indiferent dacă te afli la debutul perioadei de alăptare sau dacă efectuezi acest demers de mai mult timp, este esențial, pentru sănătatea ta și a bebelușului, să nu neglijezi nicicând sfaturile unui specialist în ceea ce privește alimentația și medicația în alăptare.

Surse: attachmentparenting.ro, babycenter.com, cdc.gov, community.whattoexpect.com, drmax.ro, drugs.com, healthline.com, huggies.com.au, mayoclinic.org, medsafe.govt.nz, momjunction.com, netmums.com, nsh.uk, webmd.com, Interviu Anca Bălășoiu, „Alimentația și medicația în alăptare” pentru Qbebe la Pediatru

Sursă poză principală: istockphoto.com