Următorul articol a fost realizat prin amabilitatea doamnei doctor Alina Antohe, medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" București, consultant nutriție pediatrică Med Consult & Care, www.alinaantohe.wordpress.com, alinaantohe@yahoo.com:
Copiii depind de noi, de părinți, încă din prima zi de viață, astfel este responsabilitatea noastră să fim bine informați pentru a le putea oferi tot ce le este necesar fără a-i priva sau a greși în ceea ce îi privește. Dincolo de afecțiunea pe care le-o purtăm și educația ce vrem să o primească, alimentația joacă și ea un rol important în dezvoltarea optimă a copiilor noștri, cu atât mai mult cu cât bebelușul are nevoie de hrană încă din prima zi de viață. Alimentul ideal nu poate fi altul decât laptele matern care dincolo de valoarea și biodisponibilitatea nutritivă îi oferă copilului atât factorii imunologici, dar mai ales atașamentul față de una dintre cele mai importante ființe din viața lui, mama. Deși poate părea simplu, și alăptarea poate pune uneori probleme, iar unele mămici pot face greșeli ce duc la scăderea lactației și de cele mai multe ori ablactarea prematură a sugarului. Deși laptele matern este alimentul perfect pentru orice copil, acesta nu poate să mai asigure necesarul nutrițional pe măsură ce sugarul crește și astfel după vârsta de 6 luni acesta are nevoie și de alimente în dieta zilnică, proces ce poartă numele de diversificare. Așa cum încercăm să-l acomodăm pe cel mic cu persoanele din jur, cu obiectele și jucăriile ce-l înconjoară, trebuie să fim conștienți de faptul că și alimentele tot străine îi sunt și astfel este necesar ca el să se obișnuiască treptat cu ele. Este evident faptul că fiecare copil are particularitățile lui și reacționează în variate moduri la contactul cu ceva nou, însă trebuie știut faptul că există anumite reguli atunci când vine vorba despre alimentația copilului, pe care nu ar trebui să le încălcăm. Iată astfel care ar fi acestea:
1. Oferă-i lapte matern încă din prima oră sau cât mai devreme posibil. Deși voi vorbi în principal despre regulile de diversificare, aș vrea ca prima regulă însă să se refere la alăptare deoarece sunt multe mame care din cauza unor erori renunță prea ușor la a-și alăpta copilul. Astfel, nou-născutul trebuie pus la sân cât mai devreme în funcție și de starea în care se află mama; cantitatea de care va avea nevoie în primele 2-3 zile este infimă, 5-10 ml, așadar mama nu trebuie să se îngrijoreze că nu are lapte suficient, secreția lactată fiind reglată hormonal și apoi pe principiul cerere-ofertă, tocmai de aceea continuarea alăptării este cea care crește secreția lactată.
2. Nu începe diversificarea prea devreme sau prea târziu. Diversificarea, deci introducerea de alimente complementare în alimentația sugarului, se realizează nu mai devreme de 17 săptămâni și nici mai târziu de 26 de săptămâni, în primul rând pentru a asigura necesarul nutrițional, însă este esențial ca acest lucru să se facă odată ce organismul bebelușului este capabil să facă față acestei schimbări. Dispare astfel dupa această vârstă refexul de a împinge alimentele din gură, sugarul își ține bine capul, poate să stea oarecum în șezut, funcțiile digestivă și renală sunt capabile să își intre în rol.
3. Respectă regula celor 3-4 zile. Aș spune că aceasta este una dintre cele mai importante reguli ale unei diversificări corecte. Este esențial ca alimentele să fie introduse treptat, putând astfel să observăm reacția pe care organismul o are la alimentul respectiv. Pot apărea fenomene de intoleranță sau alergie pe care este bine să le remarcăm și atribuindu-le unui anumit aliment să-l excludem din dietă pentru o perioadă de timp.
4. Introdu câte un aliment pe rând. La fel ca și regula de mai sus, aceasta vine să sublinieze introducerea treptată a alimentelor noi tot pentru a putea atribui obiectiv reacțiile organismului unui anumit aliment.
5. Începe diversificarea cu legumele si alege-le pe cele mai puțin alergizante (ex. morcov, păstârnac, pătrunjel rădăcină). Deși nu s-a dovedit că temporizarea introducerii alimentelor alergizante scade riscul apariției alergiei, alege pentru început alimente mai puțin alergizante pentru cel mic. Este totuși primul contact al lui cu "mâncarea de oameni mari"; imaginează-ți ce ai face tu dacă ai intra pentru prima dată într-un imens parc de distracții...cel mai probabil ai alege un carusel care merge mai încet și mai lin pentru a te acomoda, nu ai sări la primul montagne-russe.
6. Introdu glutenul între 5 și 7 luni. Glutenul nu este "BauBau", așa cum se tot vehiculează. Glutenul reprezintă termenul folosit pentru a defini anumite proteine din cereale; îl întâlnim în grâu, orz, ovăz, secară. Este ideal a fi introdus în alimentație atunci când sugarul este încă alimentat natural (alăptat). Nu există nicio justificare medicală pentru care glutenul să fie exclus total din alimentație, ba mai mult decat atât, o introducere precoce sau tardivă a lui poate declanșa intoleranța la gluten.
7. Nu adăuga sare sau zahăr în mâncare până la vârsta de 1 an. După această vârstă se poate adăuga un praf de sare la prepararea mâncării, iar zahărul este bine să fie limitat sau evitat și înlocuit cu mierea sau cu alte siropuri dulci naturale.
8. Alege in primul rand alimente autohtone, de sezon și abia mai târziu optează și pentru cele de import. Nu trebuie să neglijăm faptul că din punct de vedere genetic suntem strâns legați de relieful, clima, zona în care trăim, astfel și alimentația ar trebui să țină cont de asta.
9. Laptele de vacă este permis după vârsta de 1 an (unii pediatri spun chiar 2 ani). Până la această vârstă este ideal ca sugarul să fie încă alăptat, dacă însă din diverse motive acest lucru nu a fost posibil se va opta pentru formulele de lapte special concepute pentru fiecare etapă de dezvoltare. Abia după vârsta de 1 an se va oferi copiilor laptele de vacă sau de capră.
10. Stabilește-i un program de masă. Este important ca cel mic să mănânce la masă (scaunul de masă), ideal alături de familie sau de cel puțin o persoană, având mese regulate, ajungând la vârsta de 1 an să aibă 5 mese pe zi, 3 mese principale și 2 gustări.
11. Prepară mâncarea separat pentru copil până la vârsta de 1 an. Este important să prepari mâncarea doar pentru cel mic. Poți astfel să controlezi toate ingredientele, să nu adaugi sare sau alte condimente (piper, chili etc). Abia după vârsta de 1 an copilul poate mânca de la masa adultului, alimente gătite însă oarecum dietetic, fără prăjire, grăsimi saturate în exces etc.
12. Nu diversifica de la masa adultului. Oricât de mult ai impresia că cel mic se uită cu poftă la alimentele pe care tu le mănânci, nu le oferi acestuia ca scuză că îi este poftă. Copilul se uită, imită, el neavând de unde să știe gustul preparatelor pe care tu le consumi.
13. Introdu miere în alimentația copilului după vârsta de 1 an. Atât din cauza potențialului alergizant, dar și din cauza riscului de botulism, mierea este introdusă copilului abia după vârsta de 1 an.
14. Introdu cu precauție alimente cu potențial alergenic crescut. Nefiind demonstrat faptul că temporizarea introducerii alimentelor cu potențial alergenic scade riscul de alergie, este bine totuși să nu ne grăbim cu introducerea în dietă a acestor alimente între care albușul de ou, fructele de pădure, fructe exotice precum kiwi, banane, mango ș.a. Iar în momentul introducerii lor se va respecta absolut regula unui singur aliment și a celor 3-4 zile.
15. Spală bine alimentele, prepară termic atunci când este cazul (produsele de origine animală) și folosește apa din surse sigure (se preferă apa plată oligominerală). Igiena alimentară este extrem de importantă pentru a menține o bună stare de sănătate a copilului. Nu trebuie sub nicio formă să fie utilizată apa de fântână la prepararea hranei deoarece aceasta poate conține nitriți ce pot declanșa a afecțiune numită methemoglobinemie sau "boala albastră".
Diversificarea nu este un proces simplu ce poate fi bagatelizat; reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea corectă a copilului nostru și tocmai de aceea, ca părinți, trebuie să fim corect informați și dispuși să-l ajutăm pe cel mic să cunoască lumea din jurul lui și prin intermediul mâncării.
Citește și: Reguli pentru diversificarea alimentatiei la bebelusi
Mulțumim doamnei doctor Alina Antohe pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.