Nu toate întârzierile se rezolvă singure: când e nevoie de un specialist pentru copilul tău
Nu orice copil care merge mai târziu sau vorbește mai puțin decât vecinul de aceeași vârstă are o problemă neurologică.
Dar există și întârzieri care nu dispar singure, care nu sunt o fază și care, cu cât rămân mai mult neevaluate, cu atât lasă mai puțin loc pentru intervenție eficientă.
Distincția dintre cele două nu se face după ureche și nici după sfaturile din grupuri de părinți online. Se face cu ajutorul unui specialist, care poate evalua copilul în raport cu jaloanele de dezvoltare validate clinic și poate spune cu precizie dacă ce observă e în limite normale sau nu.
Jaloanele de dezvoltare sunt comportamente și abilități pe care majoritatea copiilor le ating la anumite vârste: merg, vorbesc, imită, reacționează la nume, apucă obiecte și interacționează social. Nu sunt repere rigide, dar reprezintă un instrument clinic pentru detectarea timpurie a problemelor. Întârzierea de dezvoltare se referă la un decalaj mare față de dezvoltarea fizică, cognitivă, de comunicare, socioemoțională sau adaptativă a unui copil față de ceilalți copii de aceeași vârstă. Poate lua forme diverse și poate fi temporară sau persistentă. Cauzele pot varia de la factori genetici și condiții prenatale la influențe de mediu și tulburări neurologice. Tipurile de întârzieri care ajung cel mai frecvent la pediatrie sunt întârzierile de limbaj și comunicare, întârzierile motorii, dificultățile de interacțiune socială și de imitație, întârzierile cognitive și, nu în ultimul rând, comportamentele care par neobișnuite față de ce fac alți copii de aceeași vârstă. Un copil cu tulburare de comunicare, inclusiv autism, sau cu o tulburare intelectuală se poate prezenta la medic încă de la 18 luni, cu absența dezvoltării timpurii a vocabularului, a interesului față de ceilalți, a utilizării sau răspunsului la pronunțarea numelui, a imitației sau urmăririi cererilor verbale simple.
Tentația de a mai aștepta este de înțeles, nimeni nu vrea să audă despre copilul lui că are o problemă, iar speranța că lucrurile se vor regla singure e naturală. Dar în neurodezvoltare, timpul are o valoare specifică. Creierul unui copil mic are o plasticitate remarcabilă, iar capacitatea de a se reorganiza și de a compensa scade progresiv cu vârsta. Intervențiile făcute la doi ani au un alt impact decât aceleași intervenții făcute la cinci ani, potrivit studiilor.
Neurologul pediatric este specialistul care evaluează și tratează problemele legate de sistemul nervos la copii, de la convulsii și tulburări motorii până la întârzieri de neurodezvoltare, ADHD, autism și tulburări de învățare. Procesul implică, de regulă, o revizuire detaliată a istoricului medical, o examinare fizică, evaluări de dezvoltare și, dacă e necesar, teste de laborator și investigații imagistice pentru identificarea eventualelor condiții neurologice subiacente sau a altor factori contributori. Evaluarea nu înseamnă că vei pleca având un diagnostic definitiv după prima consultație, uneori sunt necesare mai multe vizite, teste suplimentare sau trimiteri către alți specialiști (logoped, psiholog, kinetoterapeut). Ceea ce obții în urma evaluării este un tablou clar al situației copilului tău și un plan de acțiune, fie că asta înseamnă terapie, monitorizare, investigații suplimentare sau o combinație a acestora.
Instinctul parental e un semnal clinic valid, iar mulți medici îl iau în serios. Dacă simți că ceva nu e cum ar trebui, o evaluare e întotdeauna mai utilă decât să aștepți.
Surse articol: Pexels
Urmareste-ne pe Google News
