Care este schema de vaccinare pentru copii în 2021

Schema vaccinare obligatorie în România în 2021

Conform datelor oferite de Calendarul Naţional de Vaccinare, schema de vaccinare obligatorie pentru copii în 2021 cuprinde următoarele vaccinuri:

Vaccinul hepatitic B

Asigurând protecție contra hepatitei produsă de virusul B, va fi efectuat în primele 24 de ore de viață ale copilului/ în primele 2-7 zile de la nașterea copilului, în maternitate. După aceea se va realiza când copilul ajunge la vârsta de 2 luni şi la cea de 6 luni, sub îndrumarea medicului de familie. Pentru protecţie suplimentară, vaccinul acesta poate fi făcut şi la vârsta de 9 ani.

În situaţia în care vaccinul hepatitic B nu va fi disponibil pentru a fi efectuat imediat după naştere, dacă este vorba despre copii ai căror mame sunt purtătoare de AgHBs (antigenul de suprafaţă al virusului hepatitei B) pozitiv, se va merge pe o schemă temporară de vaccinare:

• La vârsta de 6 săptămâni se va efectua Vaccinul diftero- tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (sub îndrumarea medicului de familie)
• Următoarea doză va fi efectuată la 30 de zile de la prima
• Se va mai efectua o doză la 30 de zile de la cea de-a doua doză

Când va ajunge la 11 luni, copilul născut dintr-o mamă purtătoare de AgHBs pozitiv va primi cea de-a patra doză a vaccinului  Vaccinul diftero- tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B.

Vaccinul BCG (vaccinul de tip Calmette Guerin)

Este unul dintre cele mai cunoscute vaccinuri din schema de vaccinare pentru copii în 2021, protejează contra tuberculozei şi li se va efectua nou-născuţilor în primele 2-7 zile viaţă, în maternitate, fără a se realiza o testare tuberculinică prealabilă. În situaţia în care vaccinul nu s-a putut face în maternitate, medicul pneumolog îl poate realiza până la vârsta de 3 luni (tot fără o testare tuberculinică prealabilă).

Vaccinul diftero- tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B

Poartă şi denumirea de vaccinul hexavalent, oferind protecţie contra a şase boli: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boli determinate de Haemophilus Influenzae, hepatita B. Prima doză trebuie făcută la vârsta de 2 luni, apoi la 4 şi la 11 luni.

Intervalele minime care trebuie să se regăsească între doze sunt:

• Între prima şi a doua doză- cel puţin 1 lună
• Între penultima şi ultima doză- cel puţin 6 luni

Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)

Şi el este unul dintre cele mai importante vaccinuri aflate în schema de vaccinare pentru copii în 2021, pentru o protecţie cât mai eficientă împotriva celor trei boli infecţioase fiind necesare două doze, în felul următor:

• Prima doză la 12 luni, sub îndrumarea medicului de familie- S-a estimat că oferă o protecţie (de lungă durată) de 95% contra rujeolei, de 80% contra oreionului şi de 90% împotriva rubeolei
• Cea de-a doua doză va fi administrată copilului la vârsta de 5 ani (tot sub îndrumarea medicului de familie) - Protecţie furnizată va fi de: 99,7% împotriva rujeolei (cam 5% din persoanele imunizate pot ajunge să îşi piardă în timp imunitatea contra acestei boli infecţioase), iar împotriva oreionului protecţia este cuprinsă undeva între 80-95%

Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular- poliomielitic (DTPa- VPI)

Se numeşte şi vaccinul tetravalent şi este util întrucât protejează împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive şi a poliomielitei. Trebuie efectuat când copilul are vârsta de 6 ani, iar intervalul minim dintre vaccinări este în funcţie de rapel.

Vaccinul diftero-tetanic pentru adulţi/Vaccin diftero-tetanic-pertussis acelular

Este destinat copiilor cu vârsta de 14 ani, administrându-se ca repel după vârsta de 4 ani (sub îndrumarea medicului de familie). Va trebui să fie administrat intramuscular, la cel puţin 6 luni după o doză anterioară, cu un vaccin ce are compoziţie similară.

Un alt vaccin care ar urma să fie introdus în schema naţională de vaccinare pentru copii (în funcţie de fondurile disponibile) este şi cel pneumococic conjugat, care protejează împotriva pneumoniilor, a otitelor, a meningitelor pneumococice. Poate fi administrat începând cu vârsta de şase săptămâni, iar pentru copiii ce au peste 2 ani va fi suficientă o singură doză de vaccin. În ceea ce priveşte intervalele minime dintre doze, ar trebui să fie de cel puţin 1 lună (6 luni între penultima şi ultima doză).

Vaccinuri opţionale în România

În afara vaccinurile ce fac parte din schema naţională de vaccinare pentru copii în 2021, se mai poate recurge şi la alte vaccinuri menite să-l ferească pe copil de afecţiuni periculoase:

Vaccinul meningococic

Are rolul de a preveni anumite boli produse de meningococ. Este posibil să se administreze mai multe doze din acest vaccin, la vârste diferite ale copilului.

Vaccinul varicelic

Ocroteşte contra varicelei, conţinând un virus viu atenuat (tulpina Oka). Pentru efectele aşteptate, sunt recomandate 2 doze (între ele va trebui să fie un interval de 6 săptămâni). Administrarea sa se va putea face începând de la vârsta de 9 luni.

Vaccinul rotaviral

Se administrează în scopul de a feri copilul de boala diareică produsă de rotavirus. Administrarea sa se realizează pe cale orală, după cum urmează: 2-3 doze începând încă din primele şase săptămâni de viaţă (intervalul dintre doze trebuie să fie de cel puţin 30 de zile).

Vaccinul HPV

Are capacitatea de a genera protecţie contra: leziunilor precanceroase de col uterin, cancerul de col uterin, alte tipuri de forme de cancer (laringian, vulvar, vaginal, anal etc.), dar şi de vegetaţii veneriene (negii din zona genitală). Vaccinul poate fi bivalent, tetravalent şi nanovalent, se administrează intramuscular, poate fi făcut copiilor încă de la vârsta de 9 ani, dar este adecvat şi tinerilor de până la 26 de ani.

Vaccinul Hepatitic A

Protejează împotriva hepatitei A, administrându-se într-o singură doză. Se poate realiza revaccinare după 6-12 luni.

Vaccinul antigripal

Este destinat pentru protecţia împotriva gripei sezoniere, find conceput pentru a proteja împotriva următoarelor tulpini de virusuri: virusul de tip A ( A (H1N1) şi A (H3N2)) şi virusul gripal tip B. Poate fi administrat copiilor începând cu vârsta de 6 luni, pe cale intramusculară sau nazală.

Vaccinuri la copii: informaţii utile

Fie că este vorba despre vaccinurile din schema de vaccinare pentru copii în 2021, fie că este vorba despre cele opţionale, ar trebui să ai mereu în vedere şi datele de mai jos:

Nu se poate spune că un copil primeşte prea multe vaccinuri, încă din primele zile de viaţă

Chiar dacă poţi fi tentată să te îngrijorezi asupra faptului că micuţul tău are de făcut multe vaccinuri, încă de la o vârstă fragedă, specialiştii în domeniu vin cu următoarea asigurare: încă din momentul în care vin pe lume, copiii au de înfruntat bacterii şi virusuri, iar sistemul lor imunitar se va adapta treptat pentru a le face faţă. În aceste condiţii, vaccinurile efectuate în primii doi ani de viaţă ai copilului sunt binevenite, ajutându-l să fie protejat de boli care de care mai serioase.

Amânarea vaccinurilor obligatorii nu este indicată

Dacă se va proceda astfel, copilul va avea perioade îndelungate în care va fi supus riscului de a contacta numeroase boli, unele dintre ele mai frecvente (cum ar fi, de exemplu, varicela). De aceea, o eventuală decizie a amânare a vaccinurilor sau de mărire a distanţei dintre ele va fi luată numai de către medicul pediatru.

Ai în vedere faptul că hotărârea perioadei în care este recomandat ca un copil să fie vaccinat se va lua şi în funcţie de momentul în care acesta ar putea fi cel mai expus riscului de îmbolnăvire şi de momentul în care vaccinul respectiv va putea să producă un răspuns imun adecvat.

În unele vaccinuri există şi ingrediente ce pot provoca reacţii alergice

Cele mai cunoscute asemenea ingrediente sunt:

• Gelatina- Cea care se regăseşte în vaccinurile virale vii este diferită de cea care se foloseşte în alimentaţie, numai în cazuri cu totul izolate putând să genereze reacţii alergice (gelatina din vaccinuri este foarte purificată)
• Proteina din albuşul de ou (ovalbumina)- Copiii care au alergii la ouă nu vor face vaccinuri ce conţin această proteină (cum ar fi vaccinurile antigripale de pildă) decât după avizul medicului, iar dacă le vor face, demersul va fi efectuat sub o supraveghere medicală strictă
• Celulele din drojdie- Unele vaccinuri (cum ar fi vaccinul hepatitic B) conţin urme de proteine de drojdie. Din cercetările de până acum, nu au fost raportate reacţii alergice severe la vaccinurile ce au în compoziţie astfel de proteine
• Anumite antibiotice- De exemplu, în anumite vaccinuri se află urme de antibiotice pentru a se evita o eventuală contaminare a acestora. Printre antibioticele folosite în acest scop se numără neomicina, streptomicina, polimixina B. Dacă un copil are alergii severe la unul dintre acestea, vaccinul respectiv nu i se va administra

Nu uita că reacţiile alergice severe (de tipul şocului anafilactic) la componentele menţionate din vaccinuri sunt foarte rare!

După vaccinare este posibil ca un copil să nu se simtă bine

Până să te laşi cuprinsă de prea multă îngrijorare, ţine minte că stările de rău sau disconfortul post-vaccinare sunt trecătoare şi nu sunt periculoase pentru copil. Printre reacţiile adverse obişnuite după un vaccin se numără:

• Durere, inflamaţie şi/sau eritem la locul injectării
• Febra (îngrijorătoare este febra de peste 39 de grade)
• Stări de irascibilitate sau dureri de cap

De asemenea, este necesar să nu neglijezi nici acest aspect: unele vaccinuri (cum ar fi unul dintre vaccinurile incluse în schema de vaccinare pentru copii din 2021: ROR) pot conduce la apariţia febrei la câteva zile după vaccinare.

Pentru a şti exact dacă starea copilului tău s-a alterat în urma vaccinării sau dacă are o altă cauză, adresează-te medicului pediatru. În niciun caz nu te apuca să îi dai acestuia medicamente fără sfatul unui medic, administrarea pe termen lung de paracetamol sau de medicamente pe bază de Ibuprofen fiind periculoasă.

Există contraindicaţii de vaccinare în unele cazuri

Situaţiile în care un copil poate avea contraindicaţii, inclusiv la anumite vaccinuri din schema de vaccinare pentru copii în 2021, sunt:

• Are antecedente de şoc anafilactic sau de alte reacţii alergice severe la o anumită substanţă activă sau la unul dintre ingredientele unui vaccin- În acest caz, nu va mai putea fi vaccinat pentru a doua oară cu vaccinul respectiv, cu excepţia cazurilor în care se dovedeşte că reacţia alergică nu a fost generată de el
• Suferă de anumite afecţiuni ce afectează semnificativ sistemul imunitar (ca de exemplu imunodeficienţe congenitale)
• A trecut printr-o procedură medicală precum un transplant de organe sau printr-un tratament pe bază de chimioterapie sau de doze mari de steroizi- Când se întâmplă aşa, nu trebuie excluse contraindicaţiile pentru vaccinuri precum ROR de pildă

Citeşte şi: 6 mituri despre vaccinare! Află adevărul din spatele lor

Ce se întâmplă dacă un copil răceşte după vaccin?

Din acest punct de vedere, medicii vin cu următoarea lămurire: organismul copilului se confruntă zi de zi cu numeroase  antigene, vaccinurile reprezintă doar o parte foarte mică de antigene prin comparaţie cu expunerea sa zilnică, iar sistemul imunitar va fi capabil să gestioneze şi vaccinul şi să lupte cu contracararea unor afecţiuni uşoare. Printre acestea se numără şi răcelile comune, astfel că nu se poate spune că vaccinarea le va agrava.

De altfel, în general, se recomandă ca în cazul bolilor ce nu sunt serioase (răcelile însoţite de nas care curge sau de tuse uşoară, unele infecţii la ureche, diaree ce nu este persistentă sau severă) vaccinarea să nu fie amânată pentru ca micuţul să dobândească protecţie contra afecţiunilor foarte periculoase. Discută de fiecare dată cu medicul pediatru pentru ca acesta să poată lua hotărârea cea mai bună pentru copilul tău!

Inclusiv dacă un copil ia anumite antibiotice, prescrise pentru infecţii ce nu sunt severe, specialiştii nu recomandă ca vaccinarea să fie amânată. Aceste medicamente nu afectează modul în care organismul va reacţiona la vaccin, dar numai medicul va lua decizia legată cum este cel mai indicat să se procedeze.

Rujeola la copii vaccinaţi

Aşa cum s-a precizat deja, vaccinul ROR este parte din schema naţională de vaccinare pentru copii, administrându-se mai întâi la vârsta de 12 luni, iar ulterior la vârsta de 5 ani. Motivul pentru care acest vaccin nu se efectuează încă din primele zile de viaţă ale copilului este acesta: bebeluşul primeşte anticorpi de la mamă, iar în aceste condiţii va dispune totuşi de un anumit nivel de protecţie în faţa bolilor.

Adolescenţii pot primi şi ei vaccinul ROR, dacă se dovedeşte că nu au fost imunizaţi contra rujeolei: se administrează două doze, distanţa dintre ele fiind de cel puţin 28 de zile.

Specialiştii atrag atenţia asupra următoarelor aspecte:

• Persoanele imunizate în copilărie cu ambele doze de ROR dobândesc imunitate pe viaţă (cam 93% dintre persoane dobândesc imunitate după prima doză, iar aproximativ 97% după cea de-a doua)
• Cam 3 din 100 de persoane ce au parte şi de a doua doză de vaccin ROR pot dezvolta rujeola

Dacă şi copilul tău se află în această ultimă situaţie, trebuie să ştii că, până în momentul de faţă, oamenii de ştiinţă nu au găsit o explicaţie precisă cu privire la motivul pentru care totuşi anumite persoane dezvoltă rujeola şi după vaccinarea cu ambele doze de ROR. O posibilă explicaţie se leagă de faptul că, probabil, sistemul lor imunitar nu a răspuns suficient la vaccin.

Mai mult decât atât, este esenţial să nu uiţi faptul că, în unele cazuri, copilul poate să se confrunte, după vaccinul ROR, cu următoarea reacţie adversă: febră (cam la 6-10 zile de la vaccinare) şi apariţia unei erupţii uşoare pe piele. Acestea reprezintă o formă uşoară de rujeolă, care nu este însă contagioasă.

Nu te îngrijora de o asemenea reacţie adversă, întrucât ROR, unul dintre vaccinurile nelipsite din schema de vaccinare pentru copii şi în 2021, îl va apăra pe copil de formele mai severe de boală.

Simptomele rujeolei sunt următoarele:

• Inţial boala debutează cu simptome similare unei răceli (febră uşoară, nas care curge, tuse )
• Erupţie roşie pe piele (ce apare mai întâi pe faţă şi se întinde pe întreg corpul)
• Febra (care poate fi foarte ridicată, peste 39 de grade, în zilele 3-7 zile)
• Înroşirea ochilor, care devin deosebit de sensibili la lumină
• Apariţia de puncte mici, albe, în interiorul obrajilor sau pe gingii

Surse: cnscbt.ro, cdc.gov, desprevaccin.ro,  hepato.ro, reginamaria.ro, screeningtb.ro, mayoclinic.org, vaccination-info.eu

Sursă poză principală: istockphoto.com