Sunt un om rău pentru faptul că nu-mi doresc ca mama mea să se mute cu mine la bătrânețe?

Când se termină datoria părintelui față de copil și când începe datoria copilului față de părinte? Oare dacă ne cresc, ne oferă o educație și un acoperiș deasupra capului, o masă caldă și alinare, suntem obligați să întoarcem părinților aceste gesturi atunci când îmbătrânesc?

La această întrebare a încercat să își răspundă o femeie în vârstă de numai 32 de ani care mărturisește că, după ce a gustat din libertatea de a locui în propria ei casă și de a fi independentă, a fost pusă față în față cu cerința mamei de a se muta împreună cu ea. Din păcate, fiica a fost nevoită să își refuze mama care dorea ca după pensionare să ducă un trai liniștit alături de fata ei.

„Fericirea de a-mi cumpăra prima casă cu două dormitoare mari mi-a fost umbrită de planul ascuns al mamei de a se muta la mine”

Mama protagonistei poveștii noastre de viață în vârstă de 60 de ani și-a manifestat dorința de a se muta împreună cu fiica ei într-un nou oraș, într-o nouă casă, pentru a începe o nouă viață. Pe cât de mult își iubește mama, fiica a fost nevoită să o refuze.

Aceasta nu s-a gândit nicio clipă la posibilitatea de a trăi împreună cu mama ei, de a-și împărți camera de oaspeți sau de a renunța la independența dobândită și la spațiul personal obținut cu atâta trudă. Bineînțeles că mama și-a exprimat nemulțumirea și i-a reproșat fiicei faptul că, deși a îngrijit-o toată copilăria, acum nu primește nici măcar un lucrușor în casa ei.

M-am mutat înapoi cu mama la 37 de ani

„Mi-a spus că o abandonez atunci când are cea mai mare nevoie de mine”

„I-am oferit oportunitatea de a-i cumpăra o cameră într-un centru de locuințe destinate persoanelor trecute de 55 de ani, dar nici nu a vrut să ia în considerare o asemenea alternativă. A tot insistat că am suficient de mult loc în casă încât să trăiască liniștită alături de mine, la pensie. Tacticile de manipulare ale mamei nu au funcționat cu mine”, susține fiica.

Manipularea mamei a mers până la încercarea de a-și convinge fiica că procedează greșit pentru refuzul de a o primi în casa ei. Deși a fost denumită „egoistă”, fata nu a acceptat și nu a primit-o pe cea care i-a dat viață în casă, să își ducă planul la bun sfârșit, acela de a-și petrece anii bătrâneții fără griji.

Am fost copil singur la părinți și mi-a revenit mie sarcina de a avea grijă de mama mea. Am detestat faptul că am fost nevoită să fac asta

„Mama mea are suficienți bani încât să se întrețină, dar susține că vrea să se mute pentru că are o casă prea mare”

Înainte de a-i fi judecată decizia de a-și refuza mama de către internauții care i-au citit povestea pe site-ul Reddit, femeia a ținut să facă o precizare. Din mărturiile ei, mama are o pensie suficient de mare încât să se întrețină singură. Singurul motiv pentru care dorește să se mute în casa fetei este, culmea, spațiul mult prea mare pentru o singură femeie. În plus, locația în care fiica s-a mutat era una centrală.

„Întreabă-l pe fratele tău dacă o primește pe mama ta să se mute acasă la el”, i-a sugerat un internaut.
„Mama ta își poate cumpăra o căsuță mai mică și îl poate chema pe fratele tău să se mute cu ea pentru a nu fi singură la bătrânețe”, îi scrie altcineva în comentarii.

Am început să-mi îngrijesc mama de la 13 ani. Viața mea s-a schimbat pentru întotdeauna

„Mama ta are doar 60 de ani, nu este foarte bătrână și faptul că nu ți-a spus niciodată ce planuri are la bătrânețe, nu a fost corect față de tine. Nu este obligația ta să o găzduiești sau să o îngrijești, mai ales atâta timp cât se poate susține din punct de vedere financiar și fizic singură”, a comentat un alt internaut.

„Dacă o primești în casa ta, mama îți va distruge viața, crede-mă pe cuvânt. Am trăit cu părinții mei de când aveam puțin peste 20 de ani și norocul meu a fost atunci când m-am recăsătorit la 50 de ani și am putut pleca din calvarul care se numea viață împreună cu ei”, mărturisește o altă femeie în comentarii.

„Nu ești obligată să-ți împarți casa cu mama tam chiar dacă ea te manipulează din dorința de a locui alături de tine. Dacă vrea să fie atât de aproape, își poate vinde casa prea mare pentru ea, așa cum spuneai și își poate cumpăra o locuință mai mică în cartierul tău. În fond, de ce ai dori să trăiești alături de mama ta? Va plăti ea chiria, te va ajuta cu facturile sau vrea doar să locuiască undeva gratis și să mai aibă în plus și o menajeră?”, i-a scris o altă persoană în comentarii.

Ce părere aveți despre întreaga situație? Sunt copiii obligați ca anii maturității și liniștea să și-i sacrifice pentru a avea grijă de părinții care i-au adus pe lume și i-au crescut? Cât de greu este traiul alături de un părinte sau de amândoi, atunci când copilul este deja major și are propriile tabieturi, propriile preferințe, propria viață? Unde se termină datoria părintelui și când începe datoria copilului?