Acordă atenție deosebită alimentației
Alimentația influențează considerabil procesele inflamatorii. Dacă anumite alimente conțin substanțe care stimulează corpul să producă mai multe celule inflamatorii și citokine proinflamatorii (proteine care stimulează celulele inflamatorii să declanșeze sau să amplifice inflamația), altele sunt sursă de nutrienți care contribuie la combaterea inflamației.
Astfel, pe de o parte, este indicat să se evite cât mai mult consumul de alimente care pot favoriza și întreține pe termen lung inflamațiile, inclusiv cele asociate infecțiilor virale. Printre asemenea alimente se numără:
- Cele care conțin grăsimi trans: aceste grăsimi sunt obținute artificial, adăugându-se hidrogen în uleiurile vegetale pentru ca alimentele să se păstreze proaspete mai mult timp. De exemplu, alimente cu grăsimi trans sunt margarina, popcornul pentru microunde, aluaturile congelate etc;
- Cele prăjite;
- Cele bazate pe carne procesată: spre exemplu mezelurile;
- Cele bogate în sare;
- Carbohidrații rafinați: de pildă, făina albă, zahărul, pâinea albă, pastele pe bază de făină albă, produsele de patiserie, produsele semipreparate etc;
- Băuturile dulci din comerț: spre exemplu, sucuri, energizante, băuturi pentru sportivi etc.
Pe de altă parte, din dieta copiilor și persoanelor adulte nu trebuie să lipsească alimentele care conțin antioxidanți: compuși naturali care protejează celulele în fața stresului oxidativ. Acesta din urmă intervine când există un dezechilibru între antioxidanți și radicalii liberi, adică moleculele nocive care distrug celulele și generează inflamația. Dintre cele mai recomandate alimente cu rol antiinflamator fac parte, de exemplu:
- Roșiile;
- Citricele;
- Fructele de pădure;
- Legumele cu frunze verzi;
- Morcovii;
- Ananasul;
- Nucile și semințele;
- Peștele bogat în Omega-3 (cum ar fi somonul, heringul, sardinele);
- Alimentele care sunt sursă de probiotice: probioticele sunt bacterii „bune” și drojdii care scad inflamația și îmbunătățesc capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile. Exemple de alimente cu probiotice sunt kefirul, iaurtul, varza murată;
- Alimentele care furnizează prebiotice: prebioticele sunt fibre care nu pot fi digerate și care constituie o sursă de hrană pentru bacteriile „bune” din intestin. Alimente cu prebiotice sunt, de exemplu, bananele și sparanghelul.

9 alimente pentru imunitate pe care să le incluzi în meniul zilnic
Apelează la suplimente alimentare
Una dintre cele mai la îndemână și mai eficiente modalități de a ține sub control diferite inflamații, inclusiv cele asociate infecțiilor virale, este să recurgi la suplimente alimentare bazate pe ingrediente cu proprietăți antiinflamatoare și care susțin buna funcționare a sistemului imunitar.
Un asemenea supliment alimentar este și INFLAMASOL soluție orală (de la Dr. Phyto), care oferă beneficii remarcabile, după cum urmează:
- Reduce stresul oxidativ și stimulează activitatea glutationului: acesta din urmă este un antioxidant puternic produs de organism;
- Previne formarea edemului și reduce edemele deja existente;
- Susține echilibrul microbiotei intestinale (totalitatea microorganismelor de pe tractul gastrointestinal);
- Combate eficient infecțiile și inflamațiile de la nivelul țesuturilor moi și ameliorează durerile generate de inflamație;
- Are proprietăți antispasmodice: ameliorează spasmele musculaturii netede asociate cu inflamația;
- Are toleranță gastrointestinală crescută;
- Poate fi administrat împreună cu antiinflamatoare nesteroidiene: reduce durata administrării acestora și le potențează acțiunea.

INFLAMASOL se distinge prin ingredientele sale valoroase, mai exact:
- Bromelaina din ananas: o enzimă cu efect antiinflamator și antiedem, binevenită atât în tratamentul afecțiunilor inflamatoare, cât și al celor traumatice (acute și cronice). În plus, bromelaina favorizează absorbția mai eficace a antibioticelor;
- Metilsulfonilmetan (MSM): studiile au arătat că poate reduce expresia citokinelor, cu rol esențial în inflamație, determinând și creșterea nivelului de glutation. MSM acționează ca un antiinflamator și ca un analgezic, inhibând impulsul dureros și reducând spasmele musculare, responsabile adesea de apariția durerii;
- Mușețelul: datorită compusului apigenină, ajută la inhibarea citokinelor proinflamatorii. Mușețelul este vestit pentru proprietățile antiinflamatoare și analgezice;
- Lactobacillus acidophilus: este un probiotic și unul dintre principalele componente ale microflorei intestinale a copiilor, susținând echilibrul acesteia și digestia. Lactobacillus acidophilus contribuie la reducerea severității infecțiilor.
Suplimentul, care nu conține lactoză, gluten, coloranți, alergeni și îndulcitori, este indicat pentru a susține organismul copiilor în situațiile în care apar inflamații virale sau bacteriene din sfera ORL sau când intervin dureri de cauze inflamatorii care pot însoți unele tulburări gastrointestinale provocate de infecții. De altfel, în condițiile în care sistemul imunitar al copiilor este încă în dezvoltare, aceștia sunt mai vulnerabili decât persoanele adulte la diverse infecții, care sunt însoțite și de inflamații. În plus, riscul de a contacta o infecție este mai ridicat la copii deoarece aceștia sunt mai neglijenți decât adulții în privința respectării regulilor de igienă.
În plus, suplimentul este recomandat și în alte contexte specifice copilăriei, precum edemele apărute după lovituri sau căzături, inflamațiile acute ale țesuturilor moi, contuziile ori leziunile provocate de factori chimici sau termici. Astfel, trebuie să fim pregătiți în orice clipă pentru accidente, având în vedere că cei mici sunt dornici să exploreze, să se joace peste tot, atât în spațiile interioare, cât și în aer liber.
Mai mult, suplimentul vine și în sprijinul celor care se străduiesc să aline suferința micuților care nu se simt deloc în largul lor în perioadele în care apar dințișorii. Practic, INFLAMASOL este binevenit și pentru a alina disconfortul și durerile asociate erupției dentare.
Ca să obții cele mai bune rezultate în urma administrării INFLAMASOL soluție orală, ține cont de indicațiile incluse în acest prospect.
Nu neglija hidratarea
Deshidratarea reduce capacitatea organismului de a se elibera de toxine și de reziduuri, crescând riscul de acumulare de substanțe cu efecte inflamatoare în țesuturi. În același timp, deshidratarea are impact negativ asupra sistemului imunitar, intensificând răspunsul inflamator.
În schimb, hidratarea ajută atât la prevenirea inflamațiilor, cât și la reducerea acestora. Prin urmare, o modalitate simplă de a preveni inflamațiile este să se bea apă treptat, pe tot parcursul unei zile.

Pe lângă apă, în vederea prevenirii inflamațiilor asociate infecțiilor virale sunt binevenite și ceaiurile din plante cu proprietăți antiinflamatoare, de exemplu de mentă, de măceșe, de mușețel, de fenicul, de roiniță, de ghimbir etc. Consultă-te cu medicul pediatru înainte să-i administrezi un anumit ceai copilului tău!
Nu uita de aloe vera
Anumiți compuși din această plantă, mai ales polizaharidele, au proprietăți antivirale și antiinflamatoare, contribuind la inhibarea citokinelor proinflamatorii și suprimând inflamația. Mai mult, aloe vera conține antioxidanți, de exemplu vitaminele A, C și E, care combat radicalii liberi, responsabili de inflamație.

Pentru a reduce cât mai mult riscul de a ne confrunta cu manifestări nedorite provocate de inflamații în general, nu numai de cele asociate infecțiilor virale, este foarte important ca stresul să fie ținut sub control. Pe termen scurt, hormonul stresului, cortizolul, poate stimula sistemul imunitar limitând inflamația. În schimb, când stresul este persistent, iar nivelul cortizolului este mereu ridicat, organismul se va obișnui cu această situație. Odată ce se întâmplă așa, inflamația se menține sau se amplifică, iar sistemul imunitar slăbește.
Iată de ce, ca să limitezi cât mai mult impactul negativ al stresului, este binevenită și adoptarea măsurilor de mai jos:
- Asigurarea somnului suficient: de exemplu, copiii între 6 și 12 ani au nevoie de 9-12 ore de somn pe noapte, adolescenții de 9-10 ore, iar adulții de cel puțin 8 ore;
- Implicarea regulată în activități fizice;
- Să nu se neglijeze mișcarea în aer liber;
- Implicarea constantă în activități relaxante;
- Adoptarea unor tehnici de relaxare: de pildă, yoga, exerciții de respirație, meditație etc.
Stres oxidativ: ce este și cum îți afectează sănătatea
Surse foto: istockphoto.com, freepik.com, freepik.com, drphyto.ro
Surse articol: apa.org, hopkinsmedicine.org, hri.org.au, mdpi.com, my.clevelandclinic.org, sfatulmedicului.ro, verywellhealth.com, webmd.com