Stres oxidativ: ce este și cum îți afectează sănătatea

Ce este stresul oxidativ

Se poate vorbi despre stres oxidativ când există un dezechilibru între:

• Radicalii liberi: molecule care conțin oxigen și care au în structura lor un număr impar de electroni. În aceste condiții, radicalii liberi reacționează ușor cu alte molecule și produc procesele de oxidare. Acestea din urmă sunt normale și necesare pentru corpul uman. Celulele produc radicalii liberi în cadrul procesului metabolic. Cei mai cunoscuți radicali liberi sunt superoxidul, radicalul hidroxil și oxidul nitric;
• Antioxidanții: reprezintă molecule care pot dona un electron unui radical liber fără să devină ele însele instabile. De aceea, antioxidanții se stabilizează și devin mai puțin reactivi decât radicalii liberi. Exemple de antioxidanți sunt vitaminele A, C, E, dar și glutationul. Acesta este produs la nivelul celulelor și este format din trei aminoacizi. Glutationul are roluri esențiale în organism, precum susținerea sistemului imunitar, crearea ADN-ului celular, stimularea funcționării unor enzime, eliminarea metalelor grele din creier, sprijinirea ficatului și a vezicii biliare în procesarea grăsimilor etc.

În general, corpul uman are capacitatea de a realiza echilibrul între antioxidanți și radicalii liberi. Cu toate acestea, anumiți factori contribuie la creșterea excesivă a numărului de radicali liberi și la apariția stresului oxidativ. Prin acești factori se numără:

• Stilul de viață: de pildă, o dietă dezechilibrată, fumatul etc;
• Prezența unor afecțiuni cronice;
• Traumele provocate de lezarea și inflamarea țesuturilor;
• Excesul ponderal;
• Expunerea la factori de mediu: de exemplu, radiațiile și poluarea. 

Odată ce numărul de radicali liberi este prea mare pentru ca antioxidanții să mai poată menține un echilibru, ADN-ul celular, proteinele și țesuturile grase încep să se deterioreze. Dacă acest proces persistă, se ajunge la accelerarea proceselor de îmbătrânire și la declanșarea unor afecțiuni precum:

• Diabet;
• Ateroscleroză: îngroșarea și îngustarea pereților arterelor din pricina acumulării de colesterol;
• Hipertensiune arterială;
• Boli neurodegenerative: spre exemplu, boala Parkinson sau Alzheimer;
• Cancer;
• Boli de inimă.

Stresul oxidativ poate fi declanșat și temporar, în urma reacțiilor sistemului imunitar. Acest tip de stres oxidativ favorizează inflamații ușoare, care dispar odată ce sistemul imunitar combate o infecție sau contribuie la vindecarea unei leziuni. 

Simptomele stresului oxidativ 

Stresul oxidativ are efecte negative asupra întregului organism, putând genera manifestări precum:

Stări persistente de oboseală

Când corpul tău este afectat de stresul oxidativ, trebuie să utilizeze multă energie pentru a încerca să combată consecințele acestui tip de stres, cum ar fi inflamațiile, de exemplu. Cu atât mai mult cu cât nu reușești întotdeauna să te odihnești suficient, ajungi să te simți lipsită de energie, epuizată.

„Ceață” mentală

Se referă la manifestări precum stări de confuzie, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, lipsa clarității mentale.

Celulele creierului depind mult de mitocondrii pentru a beneficia de energie. Mitocondriile sunt structuri celulare, care lucrează pentru a elibera adenozintrifosfat, ce are rolul de a stoca energia. Când intervine stresul oxidativ, acesta inhibă activitatea mitocondriilor, reducându-le capacitatea de a produce energia necesară pentru funcționarea optimă a celulelor de la nivelul creierului. 

Dureri articulare

Stresul oxidativ determină inflamarea articulațiilor. În plus, accelerează îmbătrânirea condrocitelor, celulele specializate ale cartilajului, ce produc fibre de elastină și proteinele colagen și proteoglican. Din pricina îmbătrânirii condrocitelor, cartilajul începe să se degradeze și, pe termen scurt, sunt vizibile durerile și inflamațiile. Pe termen lung, crește riscul de apariție a osteoartritei, care afectează cu precădere articulația genunchiului, a șoldului, a degetelor, a gâtului etc. 

Dureri frecvente de cap

Pe de o parte, aceste dureri apar când organismul nu mai dispune de suficiente rezerve de energie întrucât luptă pentru detoxifiere și pentru contracararea radicalilor liberi. Pe de altă parte, durerile de cap se declanșează atât din pricina impactului negativ al radicalilor liberi asupra fluxului sanguin de la nivelul creierului, cât și din pricina proceselor inflamatorii. 

Prezența unor tulburări digestive

Chiar dacă tractul gastrointestinal dispune de o mucoasă care îl protejează de impactul negativ al radicalilor liberi, anumite produse ingerate și agenții patogeni favorizează inflamația și amplifică stresul oxidativ. Mai mult decât atât, excesul de radicali liberi crește și permeabilitatea intestinală: mucoasa intestinelor își pierde capacitatea de a funcționa precum o „sită”, așa că hrana parțial digerată, toxinele sau paraziții pot ajunge în profunzimea țesuturilor. Ulterior se declanșează inflamația, echilibrul bacterian al florei intestinale are de suferit și nu este exclus să intervină și manifestări precum: diaree, balonări, flatulență. 

Totodată, pentru că stresul oxidativ menține inflamația la nivelul intestinelor, se dezvoltă și bolile inflamatorii intestinale, care sunt responsabile și ele de diverse tulburări digestive. De pildă, boala Crohn, ce poate afecta atât intestinul subțire, cât și pe cel gros, provoacă:

• Diaree;
• Crampe intestinale;
• Dureri abdominale;
• Scaune cu sânge.

Un nivel instabil al zahărului în sânge

Printre celulele afectate de stresul oxidativ sunt și cele beta-pancreatice, responsabile de sintetizarea, depozitarea și eliberarea insulinei. Pentru că acestea nu conțin un nivel ridicat de antioxidanți, sunt mai vulnerabile în fața stresului oxidativ. Din cauza acestuia, celulele beta-pancreatice și insulina nu își mai pot îndeplini corespunzător funcțiile, ceea ce favorizează fluctuațiile nivelului de zahăr din sânge.

Cauzele stresului oxidativ

La producerea dezechilibrului dintre radicalii liberi și antioxidanți contribuie:

• Radiațiile ultraviolete;
• Expunerea la fumul de țigară;
• Ionii metalelor grele;
• Diverse toxine;
• Alergenii: de pildă, expunerea la mucegai stimulează stresul oxidativ prin diminuarea rezervelor de antioxidanți;
• Ozonul;
• Anumite medicamente: spre exemplu, antiinflamatoarele nesteroidiene, analgezicele, antipsihoticele, antiretroviralele și medicamentele incluse în tratarea cancerului sunt asociate cu un nivel ridicat de toxicitate și de stres oxidativ. Medicamentele antiretrovirale se folosesc de obicei în tratamentul infecției cu HIV/SIDA;
• Consumul excesiv de alcool;
• Expunerea la radiații;
• Poluarea;
• Pesticidele, insecticidele;
• Chimicalele din produsele de curățare;
• Dietele bogate în alimente intens procesate, în zahăr și grăsimi;
• Excesul de exerciții fizice intense;
• Consumul frecvent de uleiuri vegetale râncede: procesul de râncezire/de oxidare se referă la expunerea acizilor grași Omega-6 din uleiuri la căldură, metale și diverse procese chimice. Ulterior, acizii sunt înlocuiți de grăsimi „râncede”, care pătrund în fluxul sanguin, activând procese inflamatorii, generând compuși toxici și deteriorând celulele.

Analize care depistează stresul oxidativ

Aceste analize vizează, pe de o parte, evaluarea activității enzimelor implicate în gestionarea stresului oxidativ și, pe de altă parte, verificarea nivelului rezervelor de nutrienți antioxidanți din corp. 

Superoxid dismutaza 

Este una dintre cele mai importante enzime cu proprietăți antioxidante și contribuie la eliminarea radicalilor liberi. Efectuarea unei analize de sânge care să verifice nivelul de superoxid dismutază este binevenită întrucât această enzimă ține sub control stresul oxidativ, asociat inclusiv cu dezvoltarea tumorilor și cu bolile inflamatorii intestinale. 

Glutation peroxidaza

Reprezintă o enzimă antioxidantă, nivelul acesteia influențând modul în care se pot trata tumorile, adică dacă să se opteze pentru un tratament bazat pe radioterapie sau pe chimioterapie. 

Un nivel scăzut de glutation peroxidază se întâlnește în caz de diabet, de boli de inimă, la pacienții care fac dializă sau la cei ce suferă de beta-talasemie. Aceasta din urmă este o boală a sângelui, moștenită genetic, care afectează capacitatea organismului de a produce proteina din globulele roșii, hemoglobina. 

Glutation S-transferazele

Sunt enzime detoxifiante, arătând răspunsul organismului la stresul oxidativ. Un nivel ridicat al acestora poate dovedi prezența unei tumori și creează probleme în tratamentul pentru cancer, crescând rezistența celulelor canceroase la substanțele utilizate în chimioterapie. 

Glutation redus (GSH)

Nivelul antioxidantului glutation scade odată cu înaintarea în vârstă și în cazul expunerii la stresul cronic. În anumite cazuri, scăderea nivelului său este asociată și cu:

• Expunerea la metale grele;
• Prezența unor boli neurodegenerative;
• Maladiile cardiovasculare;
• Cancerul;
• Consumul excesiv de alcool;
• Infecțiile virale;
• Anumite boli autoimune, precum artrita reumatoidă: boală inflamatorie ce provoacă leziuni la nivelul articulațiilor.

Glutation disulfit (GSSG)

Acest tip de glutation este tot un antioxidant, iar identificarea nivelului său este importantă pentru a se putea face o comparație cu cel al glutationului redus. Astfel, este vorba despre raportul dintre GSSG și GSH, ce reflectă stresul oxidativ celular. Dacă nivelul de glutation disulfit este ridicat, poate fi vorba despre următoarele afecțiuni: diabet, cancer, boli neurodegenerative.

Malondialdehida

O creștere a numărului de radicali liberi poate genera excesul de malondialdehidă, produsul rezultat în urma oxidării acizilor grași polinesaturați. Un nivel crescut al malondialdehidei poate fi legat de:

• Leziuni canceroase;
• Leziuni provocate de radiații;
• Nefropatie diabetică: afectarea gravă a rinichilor din cauza diabetului zaharat.

8-OhdG

Această analiză indică distrugerea ADN-ului celular din pricina stresului oxidativ. În general, nivelurile ridicate de 8-OhdG sunt asociate cu următoarele afecțiuni:

• Cancer;
• Diabet;
• Boli tiroidiene;
• Boli cardiovasculare;
• Boala pulmonară obstructivă cronică: afectează bronhiile și plămânii, generând probleme de respirație și chiar blocarea căilor respiratorii. 

LDL oxidat

Se referă la verificarea nivelului de lipoproteine cu densitate joasă oxidate, acest demers fiind necesar în special la persoanele cu risc de:

• Boli cardiovasculare;
• Sindrom metabolic: un cumul de factori de risc pentru obezitate, pentru niveluri crescute ale glicemiei, ale trigliceridelor, ale colesterolului „rău”, ale tensiunii arteriale.

De asemenea, valori crescute de LDL oxidat se întâlnesc, de exemplu, la persoanele cu boli autoimune, cu sindromul ovarului polichistic sau cu boli renale. 

Nitrotirozina

Testarea nivelului nitrotirozinei este utilă pentru persoanele ce se confruntă deja cu sindrom metabolic sau pentru cele care sunt expuse riscului de a-l dezvolta. Scopul este ca, în urma acestei analize, să se aleagă cele mai eficiente metode pentru diminuarea stresului oxidativ și să se stabilească un tratament menit să împiedice evoluția sindromului metabolic. 

Testarea nivelurilor nutrienților cu proprietăți antioxidante

Este indicat să se verifice și nivelul de:

• Vitamina C;
• Vitamina E;
• Seleniu;
• Zinc;
• Coenzima Q10: este un antioxidant natural, util pentru dezvoltarea și menținerea celulelor și pentru convertirea hranei în energie. Testarea nivelului coenzimei Q10 este esențială atât pentru persoanele aflate sub un tratament cu medicamente destinate scăderii nivelului colesterolului „rău” (statine), cât și pentru cele care au un nivel scăzut al colesterolului „bun” și prezintă risc de boli vasculare.

Totul despre seleniu: beneficii, mod de administrare și contraindicații

Remedii împotriva stresului oxidativ

Nu poți evita complet expunerea la stresul oxidativ. Cu toate acestea, poți lua anumite măsuri menite să reducă impactul radicalilor liberi asupra corpului tău. Iată ce poți face:

Adoptă o dietă cât mai bogată în antioxidanți

Reprezintă cea mai la îndemână metodă pentru a te proteja de radicalii liberi. De aceea, străduiește-te să incluzi în dietă alimente care să fie sursă de vitamine, de minerale și de diverse substanțe cu proprietăți antioxidante. Iată ce nu ar trebui să lipsească din meniul tău:

• Alimente care conțin vitamina A: morcovi, cartofi dulci, ficat, gălbenuș de ou, lapte;
• Alimente care conțin vitamina C: citrice, kiwi, căpșuni, ardei gras, mango, broccoli, spanac;
• Alimente care conțin vitamina E: avocado, nuci, semințe, cereale integrale, uleiuri vegetale;
• Alimente care sunt sursă de seleniu: pește, carne, nuci braziliene;
• Alimente care sunt sursă de zinc: cereale integrale, nuci, ouă, carne roșie, linte, năut;
• Alimente care conțin antocianini: struguri, fructe de pădure, vinete;
• Alimente care oferă beta-caroten: mango, dovleac, morcovi, spanac, caise;
• Alimente cu licopen: roșii, grapefruit roz, pepene roșu;
• Alimente cu izoflavonoizi: mazăre, soia, linte, tofu;
• Alimente care furnizează luteină: varza kale, spanac, ardei gras, broccoli, zucchini, ouă, pătrunjel;
• Alimente cu polifenoli: oregano, cimbru etc.

Consumă ceaiuri bogate în antioxidanți

Printre ceaiurile cu o cantitate ridicată de antioxidanți se numără: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul de iasomie, ceaiul negru. Cel care se remarcă în mod special grație conținutului ridicat de antioxidanți este ceaiul alb, în condițiile în care este mai puțin procesat decât celelalte ceaiuri menționate. 

Frunzele de ceai conțin acid oxalic, substanță care poate declanșa manifestări similare colicii renale în cazul persoanelor cu calculi renali. Din acest motiv, nu este recomandat să consumi mai mult de 2-3 căni de ceai alb pe zi. În același timp, nu adăuga lapte în el, întrucât calciul și acidul oxalic cresc riscul de formare a calculilor renali. 

Include turmericul în dietă

Acest condiment nu este benefic doar pentru imunitate, pentru articulații, pentru digestie și pentru tractul respirator superior ci, pentru că este sursă de curcumin, absoarbe radicalii liberi și protejează celulele de stresul oxidativ. 

Pentru a profita de beneficiile turmericului, este cel mai bine să-l consumi alături de un lichid, adăugându-l, de exemplu, în sucuri naturale sau în smoothie-uri. Totodată, poți să iei pulbere de turmeric inclusă în suplimente alimentare sub formă de capsule sau să o adaugi în preparate precum:

• Sosuri;
• Supe;
• Legume rumenite;
• Omlete etc.

Utilizează suplimente alimentare cu resveratrol

Resveratrolul este un compus polifenolic regăsit în mod natural în struguri roșii, în vin roșu, în fructe de pădure, în coaja arahidelor. Potrivit unui studiu apărut în „Journal of Food Quality”, resveratrolul îmbunătățește activitatea unor enzime antioxidante și diminuează impactul stresului oxidativ. 

Persoanele adulte pot consuma până la 250-1000 mg resveratrol pe zi, sub formă de suplimente alimentare, în cadrul unei cure de 3 luni, la recomandarea medicului. Este recomandat să te consulți cu un medic înainte să apelezi la suplimente cu resveratrol dacă te regăsești în oricare dintre aceste situații:

• Ești însărcinată sau alăptezi;
• Te confrunți cu o tulburare de coagulare a sângelui;
• Te confrunți cu o afecțiune sensibilă la estrogen: de exemplu, endometrioză, fibrom uterin, cancer de sân, cancer ovarian sau uterin;
• Urmează să treci printr-o intervenție chirurgicală: resveratrolul influențează ritmul de coagulare și poate crește riscul de sângerare pe parcursul sau după o intervenție chirurgicală.  

Pe lângă măsurile amintite, poți să îți protejezi sănătatea de efectele negative ale stresului oxidativ dacă:

• Încerci să reduci expunerea la stres;
• Faci zilnic mișcare;
• Te străduiești să dormi suficient: nu uita că ai nevoie de cel puțin 7 ore de somn pe noapte;
• Nu neglijezi utilizarea produselor pentru protecție solară;
• Ești precaută în ceea ce privește utilizarea produselor cu chimicale: spre exemplu, folosești produse pentru curățenie din ingrediente cât mai naturale și nu recurgi la pesticide pentru plantele pe care le cultivi în propria grădină;
• Îți menții un indice normal al masei corporale: acest demers este esențial întrucât excesul de celule grase produce substanțe care declanșează inflamațiile în corp și care favorizează producerea radicalilor liberi la nivel celular;
• În cazul în care fumezi, renunți la acest obicei.