Cele mai bune ceaiuri pentru creier

Ceaiul de ginkgo biloba

Frunzele arborelui gingkgo biloba reprezintă un remediu natural folosit încă din cele mai vechi timpuri în medicina tradițională Ayurvedică și în Medicina Tradițională Chineză în vederea ținerii sub control a declinului cognitiv. Ele pot fi valorificate și pentru prepararea unui ceai bun pentru creier.

Ceaiul de ginkgo biloba susține funcționarea normală a creierului întrucât ginkgo contribuie la stimularea circulației sanguine, astfel încât creierul primește oxigenul și nutrienții de care are nevoie. În aceste condiții, se îmbunătățește capacitatea de memorare și de concentrare. 

De asemenea, ginkgo biloba are proprietăți antioxidante, ceea ce asigură combaterea radicalilor liberi: molecule instabile care favorizează deteriorarea celulară, inflamațiile și creșterea riscului de apariție a bolilor neurodegenerative. 

Înainte să consumi ceai de ginkgo biloba, consultă-te cu un medic dacă te afli sub tratament cu oricare dintre medicamentele de mai jos:

• Anticoagulante;
• Anumite antidepresive: ginkgo biloba interacționează mai ales cu Prozac (Fluoxetine);
• Anumite medicamente pentru tratarea anxietății: de exemplu Xanax;
• Medicamente pentru tratarea diabetului;
• Anumite medicamente destinate scăderii nivelului colesterolului (statine): ginkgo biloba interacționează cu Simvastatin și Atorvastatin.

În același timp, nu uita că ginko biloba interacționează și cu medicamentele care conțin ibuprofen.

Ceaiul de ginseng

În afară de faptul că diminuează stările de oboseală și stimulează capacitatea de concentrare, ceaiul de ginseng influențează pozitiv plasticitatea creierului. Aceasta din urmă se referă la capacitatea creierului de a-și reorganiza și de a-și modifica funcțiile și structura ca răspuns la stimuli interni și externi. Plasticitatea stă la baza memoriei, învățării, reglării emoțiilor și adaptării la mediu, conducând la formarea unor noi conexiuni între neuroni.

Un asemenea efect al ceaiului de ginseng se datorează prezenței compușilor ginsenozide, regăsite atât în ginsengul asiatic, cât și în cel american. Ginsenozidele susțin buna funcționare a creierului și pentru că acționează asupra celulelor gliale, care furnizează energie neuronilor și îi protejează.

Întrucât poate stimula producția de estrogen, ginsengul este contraindicat femeilor însărcinate și celor care alăptează. 

Pentru a evita interacțiunile cu medicamentele, cere sfatul unui medic înainte să consumi ceai de ginseng dacă urmezi un tratament cu:

• Anticoagulante;
• Medicamente care scad nivelul glicemiei;
• Medicamente incluse în terapia cu estrogen;
• Anumite antidepresive: spre exemplu, inhibitorii de monoaminooxidază;
• Corticosteroizi: folosiți pentru reducerea inflamației;
• Anumite medicamente utilizate în tratamentul afecțiunilor cardiace: de pildă, ginsengul interacționează cu Digoxin, un medicament folosit în tratamentul insuficienței cardiace.

În plus, ginsengul poate interacționa cu aspirina și cu antiinflamatoarele nesteroidiene (folosite în fazele acute ale inflamației). 

Ceaiul de gotu kola

Numită și „Centella asiatica”, gotu kola este o plantă din care se poate prepara un ceai bun pentru creier deoarece conține compuși cu proprietăți antiinflamatoare, antioxidante și neuroprotectoare. Este vorba despre acidul asiatic, despre asiaticozide și despre madecassoside, toți acești compuși diminuând inflamația de la nivelul neuronilor și protejându-i.

Gotu kola are și efecte neurotrofice, contribuind la supraviețuirea și la regenerarea neuronilor. De aceea, scade riscul de boli neurodegenerative și asigură claritatea mentală. 

În plus, ceaiul de gotu kola are efect calmant și revitalizant asupra sistemului nervos, fiind folosit adesea pentru combaterea stărilor de anxietate și pentru îmbunătățirea calității somnului.

Pentru că gotu kola interacționează cu diferite medicamente, înainte să o consumi sub formă de ceai sfătuiește-te cu un medic mai ales dacă ești sub tratament cu:

• Diuretice;
• Anumite statine: de exemplu, Atorvastatin;
• Insulină;
• Metformin: folosit pentru tratarea diabetului;
• Medicamente care induc somnul. 

Ceaiul de mușețel

Deși este apreciat în special pentru proprietățile sale calmante, ceaiul de mușețel este bun și pentru creier. Se întâmplă așa pentru că mușețelul are proprietăți antiinflamatoare și antioxidante, protejând creierul pe termen lung. 

Apigeninul, principalul compus din mușețel, interacționează cu receptorii din creier care favorizează intrarea în starea de relaxare propice somnului. Practic, pentru că atenuează efectele nocive ale stresului și îmbunătățește calitatea somnului, ceaiul de mușețel are impact pozitiv asupra creierului.

Chiar dacă, în general, ceaiul de mușețel este sigur pentru majoritatea persoanelor, evită-l dacă ești alergică la ambrozie pentru a nu te supune riscului de a avea reacții alergice. De asemenea, nu consuma acest ceai înainte să stai de vorbă cu un medic în cazul în care urmezi un tratament cu anticoagulante. Mușețelul poate amplifica efectul unor anticoagulante cum este Warfarina de exemplu.

Cele mai bune ceaiuri pentru relaxare

Ceaiul de rozmarin

Pe de o parte, ceaiul are efecte pozitive asupra creierului datorită acidului carnozic, care se remarcă prin proprietățile antiinflamatoare, antioxidante și neuroprotectoare. Acest acid ajută atât la îmbunătățirea memoriei, cât și la reducerea riscului de deteriorare a neuronilor. 

Pe de altă parte, rozmarinul conține compuși care interacționează cu anumiți neurotransmițători, adică substanțele chimice care transportă, echilibrează și accelerează semnalele transmise între neuroni. Compusul 1,8-cineole previne descompunerea acetilcolinei, un neurotransmițător esențial pentru învățare și pentru memorare. Grație acetilcolinei, performanțele cognitive se pot menține și când înaintezi în vârstă.  

Fii precaută și, dacă te afli sub tratament cu anumite medicamente, cere sfatul unui medic înainte să te apuci să consumi ceai de rozmarin. De pildă, rozmarinul interacționează cu:

• Anticoagulantele;
• Aspirina;
• Medicamentele utilizate pentru scăderea nivelului glicemiei.

Ceaiul verde

Unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate ceaiuri este recomandat și pentru menținerea sănătății creierului.  Flavonoidele din ceaiul verde, mai ales epigalocatechin-3-galat (EGCG), au acțiune neuroprotectoare, atenuând declinul cognitiv și protejând neuronii de deteriorarea asociată bolilor neurodegenerative. 

Mai mult, ceaiul verde este sursă de l-teanină, un aminoacid care contribuie la îmbunătățirea capacității de concentrare. Consumul de l-teanină favorizează dezvoltarea undelor theta la nivelul creierului, acestea fiind legate de memoria pe termen lung și de performanțele cognitive.

Nu consuma ceai verde dacă te regăsești în oricare dintre aceste situații:

• Ai deficit de fier: antioxidanții din ceaiul verde interferează cu absorbția fierului;
• Ai o tulburare de coagulare: anumiți compuși din ceaiul verde scad nivelul de fibrinogen, proteina de care depinde coagularea sângelui;
• Te confrunți cu tinitus: anumiți compuși din ceaiul verde pot accentua tinitusul, care se referă la percepția unui sunet sau a unui zgomot în urechi în absența unui stimul extern.

Dacă nu se consumă mai mult de 2 căni pe zi, ceaiul verde este sigur și în perioada sarcinii. 

Ca să îți crești șansele de a te bucura de un creier sănătos pe măsură ce înaintezi în vârstă, în afară de consumul regulat al ceaiurilor amintite străduiește-te să pui în practică și următoarele sfaturi:

• Adoptă o dietă echilibrată;
• Nu neglija hidratarea;
• Implică-te constant în activități fizice;
• Asigură-te că beneficiezi de un somn de calitate;
• Implică-te cât mai des în activități de stimulare mentală: spre exemplu, puzzle-urile, lectura, rebusurile, jocurile de strategie etc;
• Evită excesul de alcool;
• Ține-ți sub control glicemia, tensiunea arterială și nivelul colesterolului;
• Socializează cât mai mult: interacțiunile sociale te țin departe de stările depresive și de stres, asociate cu pierderile de memorie și cu dificultățile de concentrare;
• Protejează-ți capul pentru a diminua cât mai mult riscul de traumatisme.