Pancitopenie: cauze, simptome și tratament

Ce este pancitopenia

Pancitopenia este un termen medical care se folosește când este vorba despre o scădere a numărului de celule sanguine, mai exact:

• Celule (globule) roșii: acestea transportă oxigen în tot corpul. Celulele roșii își pot îndeplini această funcție datorită hemoglobinei, o proteină. Când nivelul hemoglobinei este scăzut, înseamnă că o persoană are anemie;
• Celule albe: sprijină organismul în lupta cu infecțiile. Cele mai cunoscute celule albe sunt neutrofilele. Dacă nivelul celulelor albe este scăzut, înseamnă că o persoană are leucopenie;
• Plachete sanguine: numite și trombocite, plachetele sanguine asigură coagularea sângelui. Un număr redus de asemenea celule conduce la trombocitopenie.

Medicii vorbesc despre prezența pancitopeniei când toate cele 3 tipuri de celule sanguine au niveluri mai scăzute decât cele normale, adică:

• Hemoglobina este sub 11,5 g/dl (grame per decilitru) la femei și sub 13,5 g/dl la bărbați;
• Leucocitele sunt sub 4000 per ml sânge sau neutrofilele sunt sub 1500-1800 per ml;
• Trombocitele sunt sub 150.00 per ml.

De fapt, pancitopenia intervine dacă o persoană suferă de următoarele trei afecțiuni: anemie, trombocitopenie și leucopenie.

Cauzele care duc la apariția pancitopeniei

În general, pancitopenia este asociată cu problemele care intervin pe parcursul procesului de formare a celulelor sanguine la nivelul măduvei osoase. Astfel, uneori, măduva nu reușește să producă suficiente celule sanguine sănătoase care să fie eliberate în sânge sau celulele produse ajung să fie distruse din diverse cauze, precum:

Boli ale sângelui sau ale măduvei osoase

Majoritatea acestor boli sunt dobândite, însă unele dintre ele sunt și moștenite genetic. Printre bolile care împiedică măduva osoasă să producă celule sanguine normale se numără:

• Anemia aplastică: este o boală rară a sângelui. În caz de anemie aplastică, măduva osoasă nu mai poate produce suficiente celule sanguine;
• Anemia Diamond-Blackfan: este o boală genetică rară, din pricina căreia măduva osoasă nu poate să producă suficiente celule roșii;
• Anemia Fanconi: face parte tot dintre bolile genetice rare. Pe lângă anomalii la nivelul măduvei osoase, anemia Fanconi duce la anomalii ale sistemului osos, la probleme renale, la astenie, la infecții recurente, la anomalii congenitale cardiace, la întârzieri în dezvoltare etc.

Boli autoimune

Dintre bolile autoimune care favorizează pancitopenia fac parte:

• Lupusul: inflamațiile puternice produse de această boală autoimună pot afecta, de exemplu, pielea, articulațiile, creierul, plămânii, inima și/sau rinichii.
• Artrita reumatoidă: afectează articulațiile.

Boli infecțioase

Printre cele care pot fi responsabile de pancitopenie se regăsesc:

• Hepatita C;
• Tuberculoza;
• Infecția HIV/SIDA;
• Mononucleoza: este o infecție virală produsă de virusul Epstein-Barr, fiind însoțită de manifestări precum inflamarea ganglionilor limfatici, febra și durerile în gât;
• Infecția cu virusul parvovirus B19: numită și „boala obrajilor pălmuiți”, afectează mai ales copiii și se transmite prin tuse și strănut;
• Malaria: este provocată de parazitul Plasmodium, transmis prin înțepătura de țânțar Anopheles.

Anumite tipuri de cancer

Celulele canceroase se pot răspândi la nivelul măduvei osoase, diminuând producerea de celule sanguine sănătoase. Printre tipurile de cancer responsabile de asemenea efecte se numără:

• Leucemia: este un cancer al sângelui, care duce la multiplicarea rapidă a celulelor sanguine anormale;
• Limfomul: afectează mai ales celulele albe numite limfocite. Limfomul este un cancer al sistemului limfatic. Acest sistem protejează organismul în fața bolilor, asigurând transportul fluidelor și altor substanțe (printre care celulele limfocite);
• Mielofibroza: implică cicatrizarea țesutului măduvei osoase;
• Mielomul multiplu: este un cancer al celulelor din plasma sanguină. Aceasta din urmă reprezintă partea lichidă a sângelui;
• Sindroamele mielodisplazice: apar dacă măduva osoasă nu produce suficiente celule sanguine sănătoase, care să ajungă la maturitate.

Sechestrare splenică

Splina este un organ care contribuie la filtrarea sângelui, la formarea leucocitelor și la eliminarea toxinelor. Dacă survin anumite boli, de exemplu ciroză hepatică, boli autoimune, tuberculoză sau malarie, celulele sanguine rămân blocate la nivelul splinei. În aceste condiții, splina se mărește și provoacă dureri.

Deficite nutriționale

Pancitopenia intervine și dacă există un deficit de nutrienți necesari pentru producerea celulelor sanguine. De fapt, este vorba despre deficitul de vitamina B9 sau B12. 

Consumul excesiv de alcool

Este responsabil în special de reducerea trombocitelor. În plus, consumul excesiv de alcool poate conduce la ciroză și chiar la sechestrare splenică. 

Anumite medicamente

Printre cele care pot fi responsabile de apariția pancitopeniei se numără:

• Anumite medicamente utilizate în cadrul chimioterapiei: mai exact, este vorba despre cele care afectează funcționarea normală a măduvei osoase;
• Antibioticele: spre exemplu, linezolid sau cloramfeniloc. Acesta din urmă se folosește pentru tratarea unor infecții precum sunt cele provocate de Salmonella, de Streptococcus pneumonia etc. În ceea ce privește linezolidul, acesta se poate folosi pentru tratarea pneumoniilor sau unor infecții ale pielii/țesuturilor de sub piele;
• Colcichina: utilizată în caz de crize de gută, o afecțiune care provoacă dureri puternice de articulații; 
• Medicamentele pentru tratarea convulsiilor; 
• Antiinflamatoarele nesteroidiene;
• Anumite diuretice folosite pentru tratarea bolilor de inimă: de exemplu, tiazida;
• Anumite medicamente antipsihotice: astfel de medicamente se folosesc pentru tratarea unor boli psihice precum schizofrenia, tulburarea bipolară etc.

Expunerea la toxine

Expunerea prelungită la toxine precum arsenicul sau benzenul este un factor de risc pentru distrugerea celulelor sanguine și pentru pancitopenie. 

În anumite cazuri, medicii nu reușesc să determine cauza care stă la baza pancitopeniei. Într-o asemenea situație, se poate vorbi despre pancitopenie idiopatică. 

Simptomele pancitopeniei

Uneori, persoanele cu pancitopenie nu se confruntă cu niciun simptom neplăcut aflând, după efectuarea unor analize recomandate de un medic, că nivelul celulelor sanguine nu este normal. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, manifestările neplăcute variază în funcție de tipul de celule sanguine care nu se regăsesc în cantități normale, astfel:

În caz de nivel scăzut al celulelor roșii, de anemie

Printre simptomele pe care nu trebuie să le neglijezi se află:

• Stări persistente de oboseală;
• Amețeli;
• Scurtarea respirației;
• Dureri de cap;
• Ritm cardiac rapid sau neregulat;
• Paloare.

În caz de nivel scăzut al celulelor albe, de leucopenie

Când nivelul celulelor albe este scăzut, există riscul de infecții, care pot fi însoțite de următoarele manifestări:

• Frisoane;
• Febră;
• Inflamarea ganglionilor limfatici;
• Stări de epuizare;
• Dureri în gât;
• Ulcere bucale;
• Diaree;
• Tuse;
• Scurtarea respirației.

În caz de nivel scăzut al trombocitelor

Persoanele cu trombocitopenie pot avea de suferit din pricina:

• Hemoragiilor prelungite; 
• Sângerărilor superficiale la nivelul pielii: pe fondul acestor sângerări, apar erupții punctiforme, roșii-purpurii, în special în partea inferioară a picioarelor;
• Sângerărilor nazale spontane;
• Fluxului menstrual abundent;
• Prezenței sângelui în fecale și/sau în urină;
• Sângerărilor gingivale abundente;
• Apariției inexplicabile a vânătăilor. 

Diagnosticul pancitopeniei

Pancitopenia poate fi confirmată printr-o analiză de sânge numită hemoleucogramă completă, prin care celulele sanguine sunt analizate calitativ și cantitativ. După aceea, pentru a se afla exact cauza responsabilă de apariția pancitopeniei, pacientul este îndrumat către un medic hematolog, care poate recomanda aceste analize:

• Froțiul de sânge periferic: acest test permite analiza analiza cantitativă și morfologică a celulelor sanguine, astfel încât să se poate identifica o boală a sângelui;
• Folații serici: pentru măsurarea nivelului de vitamina B9 din sânge;
• Măsurarea nivelului de vitamina B12;
• Biopsia de măduvă osoasă: de obicei, este prelevată o cantitate mică de măduvă din osul șoldului. Această investigație este utilă pentru depistarea anemiilor, leucemiilor, limfomului, sindroamelor mielodisplazice etc.

În funcție de rezultatele investigațiilor menționate, dar și de simptomele și de istoricul medical al pacienților, pot fi recomandate și alte teste. Acestea pot identifica, spre exemplu:

• Boli autoimune;
• Mutații genetice;
• Infecții virale.

Tratamentul pancitopeniei

Pe de o parte, un pacient cu pancitopenie trebuie să primească un tratament care să crească numărul de celule sanguine. Un astfel de tratament poate include:

• Medicamente: acestea au rolul de a stimula măduva osoasă să producă celule sanguine;
• Transfuzii de sânge: recomandate pentru creșterea numărului de celule roșii sau de plachete sanguine;
• Transplant de celule stem sau de măduvă osoasă: prin transplant se înlocuiesc celulele stem bolnave cu celule sănătoase. Celulele stem hematopoietice sunt cele care contribuie la formarea celulelor sanguine. Măduva osoasă este o sursă importantă de celule stem. 

Pe de altă parte, medicii prescriu tratamente destinate afecțiunilor care generează pancitopenia.

Totodată, dacă pancitopenia este provocată de expunerea la anumite toxine, pacientul trebuie neapărat să le evite.

Nu în ultimul rând, dacă neutrofilele au un nivel foarte scăzut și există risc crescut de infecție, medicii prescriu un antibiotic cu spectru larg.

Fără un tratament adecvat, pancitopenia poate conduce la complicații grave, de pildă:

• Anemii severe;
• Risc ridicat de infecții, inclusiv de sepsis (septicemie): sepsisul intervine când bacteriile provenite de la o infecție intră în sânge și se răspândesc în corp;
• Hemoragii severe. 

Orice persoană diagnosticată cu pancitopenie trebuie să solicite ajutor medical de urgență dacă se confruntă cu oricare dintre manifestările de mai jos: 

• Leșin;
• Febră mai mare de 38;
• Convulsii;
• Stări de confuzie;
• Dureri în piept;
• Scurtarea respirației;
• Dureri puternice de cap;
• Pierderi importante de sânge.

Anemia falciformă: cauze, simptome și tratament