Din grija pentru copilul tau

Mami, mi-e frica de intuneric!

Pentru ca am deja 2 ani sau chiar mai mult. Cand eram doar un bebe, nu aveam de ce sa ma sperii. Pe atunci nu imi dadeam seama ca lucrurile exista chiar si atunci cand eu nu le vad. Acum insa am aflat ca dupa ce se stinge lumina, tot felul de lucruri si fiinte continua sa existe in intuneric, desi eu nu mai pot sa ma uit la ele si sa aflu ce fac...

Pe langa asta, nici nu sunt capabil inca sa inteleg cum sta treaba cu obiectele care nu au cum sa apara pe intuneric, atata vreme cat nu se aflau deja acolo. Asa ca imi este la indemana sa imi imaginez ca niste monstri se acund dupa usa ori ca ditamai cainii respira din greu sub patut. Daca vad umbre, ele pot lua forma altor creaturi infioratoare. Pana si ursuletul meu de plus arata altfel atunci cand e lumina stinsa... Deja mi-e frica! Mami, mi-e frica de intuneric!

1. Vorbeste cu mine despre frica mea de intuneric

Probabil ca numai asta nu o va alunga, insa imi va spori cu siguranta sentimentul de sprijin si de incredere. "Nu sunt singura in mijlocul fricii" incepe cu "sa ii spun lu' mama ce frica imi este". Daca ma asculti cu dedicare si intelegere, voi constata ca monstrii acestia nu sunt indeajuns de inspaimantatori incat sa te sperie si pe tine. Poate ca nu ii omoram doar daca vorbim despre ei, dar macar mai risipim din aura de mister si magie pe care mintea mea de copil le-o atribuie. Vorbind despre ei, deja actionam cumva impotriva lor.

Daca vorbesti cu mine despre frica mea, o intelegi tu indeajuns de bine incat sa stii ce masuri sa iei. Si ma ajuti sa o inteleg si eu mai bine. Iar daca dorim sa o depasesc, este nevoie sa incepem cu asta.

2. Frica mea de intuneric e reala: arata-mi ca intelegi asta

Eu cred ca monstrii sunt reali. Tu stii ca ei nu sunt, dar si ca frica este. Asa ca ma asculti cu toata seriozitatea si tratezi problema cu delicatete si in acelasi timp cu fermitate. N-o sa ma expediezi nerabdatoare cu "Termina cu prostiile, Bau-Bau nu exista". Ma simt si mai vulnerabil daca procedezi asa.

 

In plus, eu tocmai invat sa ma incred in mine atunci cand explorez si iau contact cu lumea inconjuratoare. Prin urmare, nu e o idee buna sa discreditezi niste perceptii care pentru mine sunt atat de puternice si importante. Ma simt usurat si mai linistit cand vad ca tie nu iti este frica de ceea ce imi este mie, insa mai am nevoie si de altceva: sa intelegi ca mie chiar imi este!

3. Arata-mi disponibilitate

 


Sa stiu ca am "spatele acoperit" si ca am un partener protector si puternic alaturi de mine imi face tare bine. Asa ca nu ma lasa singur in fata monstrilor, ci arata-mi ca ai timp, resurse si rabdare pentru mine. Cu alte cuvinte, ajuta-ma. Lasa usa deschisa la dormitorul meu si la dormitorul tau cu tati. Asculta-ma cand simt nevoia sa iti povestesc ce mi s-a parut ca vad. Pune-mi intrebari suplimentare. Mai ramai putin cu mine inainte sa adorm. Asigura-ma (si reasigura-ma) ca nu e nici un balaur in dulap si ca tu si tati sunteti alaturi.  

4. Fii atenta sa nu imi incurajezi frica de intuneric

Si frica se invata, putin. Te-ai gandit ca atunci cand tata vine si ma prinde in brate si ma ridica, pe intuneric, eu ma sperii? Chiar ma sperii, nu este o surpriza placuta. Sau ca atunci cand verisorul George sare de dupa usa camerei invaluite in intuneric, eu (da, mai intai ma sperii) inteleg ca in intuneric pot exista lucruri si fiinte care ies de sub controlul meu. La fel, atunci cand te aud amenintandu-ma ca daca nu sunt cuminte, vine Bau-Bau.

In masura in care ai cum, fereste-ma de spaerieturi inutile. Mintea mea de copil percepe multe lucruri ad-literam. Iar gandirea magica specifica varstelor mici imi construieste oricum zane, capcauni si flori vorbitoare cu cea mai mica ocazie.

5. Cauta sa indepartezi sursele concrete ale fricii mele de intuneric

Asta inseamna sa ma asculti cu atentie si interes, iar apoi sa inspectezi imprejurimile ca sa vezi daca nu cumva draperiile se lovesc discret si ritmic de tapet, in fiecare noapte, din cauza curentului. De exemplu. Un astfel de sunet imi ofera o gama intreaga de interpretari de basm, nu uita ce imaginatie dezvolt in anisorii prescolari.


Stii ce poti sa mai faci, mami? Ramai alaturi de mine dupa ce stingem lumina, ca sa analizam impreuna: ce forme deseneaza colturile mobilei in intuneric? Sau ce imagini se proiecteaza pe pereti in lumina lunii? S-ar putea ca unele din acestea sa nu ma lase sa adorm...

6. Ajuta-ma sa gasesc tactici de a capata control asupra fricii

Trebuie sa imi insusesc strategii de a gestiona frica mea de monstri, pentru atunci cand nu te am pe tine acolo. Asa ca invata-ma. Sa ii intreb si pe alti oameni despre asta. Pe alti copii de varsta mea, de exemplu. Ei cum se descurca? Cum le fac fata?

Sa dau singur un tur prin camera, inainte sa merg la culcare: dupa usa, prin dulapior, sub scaun, dupa lada cu jucarii, in spatele caculatorului, sub pat, printre haine... Bun, deci vad cu ochii mei ca nu e nimic.

Simplul fapt ca trec la actiune si ca incerc singur ceva concret ca sa imi diminuez frica, este un pas important. Imi intareste curajul, siguranta si sentimentul de competenta.

Da-mi voie sa folosesc o veioza sau o lanterna pe intuneric, pe care sa o aprind cand mi se face frica. Ma face sa ma simt mai asigurat, pentru ca am o "arma".

 

Da-mi voie sa imi tin ursuletul de plus in brate, pentru ca ma simt mai putin singur, mai aparat si prind mai mult curaj "in doi".

Stimuleaza-ma sa vin cu idei si solutii. Oare cum sa facem sa invingem monstrii astia? Controlul si resursele personale imi vor aparea mai la "indemana" in lupta contra maretilor monstri, daca ma mobilizez mental sa gasesc metode prin care sa ma sperie mai putin... sau sa ii sperii eu pe ei.

7. Da-mi voie sa-mi "exorcizez" frica de intuneric

Adica nu te speria daca vezi ca aceeasi frica ma tine saptamani sau chiar luni de zile, si ca mai si vorbesc intr-una despre ea. Stiu ca seamana cu o obsesie, dar nu e asta. Sa vorbesc si sa o intorc pe toate partile, sa o "aduc la lumina zilei" atunci cand stau cu voi, cand vin bunicii, unchii, verii, vecinii sau orice alti oameni, indica faptul ca eu ma confrunt cu frica mea. Mestec si mestec pana cand se va faramita indeajuns incat sa pot sa inghit. La copiii prescolari, poti observa adesea ca sursele anxietatii devin si armele impotriva ei. Iar aici este o frica in toata regula. Asa ca pentru a o depasi, pentru a mi-o face mai familiara si pentru a-i reduce caracterul magic si infricosator, o sa imi aduc frica peste tot: in povestile pe care le spun, in jocurile cu ceilalti copii, in vise si in desene.  

8. Spune-mi povesti pozitive despre intuneric

Despre copii care nu se tem de el. Despre intamplari fericite care au loc pe intuneric. Despre soarele care doarme odata cu mine in spatele lunii si impreuna visam frumos. Despre formele frumoase pe care le deseneaza luna pe peretii camerei mele: ia uite, iepurasi, caprioare, baietei cu mingea pe teren, pomi fructiferi... 

9. Hai sa invingem impreuna monstrii... 

 

...daca sa invingem direct frica nu am reusit. Hai sa ne gandim impreuna care e punctul lor slab. Trebuie sa aiba unul. Alti copii cum ii inving? Cum le vin de hac? Daca putem sa cumparam un pistol cu laser de la magazin si sa incercuim patul cu el, pentru ca monstrii nu se pot atinge de lumina fermecata care s-a lipit de podea, o facem. Daca monstrii se topesc in lumina, lasam o lumina aprinsa in camera sau pe hol. Daca sunt usor de prins in capcana, le punem capcane luminoase prin casa, pe care ei vor calca si vor disparea. Si tot asa...

 

Fa-ti timp, mami, sa ma auzi!

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Iată de ce trebuie să dormi în întuneric beznă
    Iată de ce trebuie să dormi în întuneric beznă

    Somnul este unul dintre așa-zisele bunuri cele mai de preț. Cu toții ne dorim să avem parte de ore de odihnă de calitate, la finalul cărora bateriile să fie complet încărcate....

    Dă-le să zacă! Să te știe de frică! Conversațiile șocante de pe Whatsapp ale angajatelor unui centru de plasament
    Dă-le să zacă! Să te știe de frică! Conversațiile șocante de pe Whatsapp ale angajatelor unui centru de plasament

    Conform cercetărilor desfășurate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie în anul 2017, aproximativ 800 de copii au fost lăsați...

    Mami, ma doare burtica! Totul despre durerile abdominale la copii
    Mami, ma doare burtica! Totul despre durerile abdominale la copii

    Durerile abdominale sunt foarte des intalnite in special la scolari si prescolari. Studii recent efectuate arata ca 10 - 15% dintre copiii cu varste cuprinse intre 4 si 16 ani acuza in mod...

    Câștigă unul dintre cele 3 pachete de îngrijire a pielii pentru mami și bebe de la GamARde
    Câștigă unul dintre cele 3 pachete de îngrijire a pielii pentru mami și bebe de la GamARde

    Este cel mai mare organ al pielii, reglează temperatura corpului și are un rol important în protecție. Pielea are nevoie de îngijirea noastră, așa cum și ea se îngrijește de noi....

    Mi-am alăptat fetița cât a dorit: la 9 ani mi-a spus că nu mai vrea lapte de la mami
    Mi-am alăptat fetița cât a dorit: la 9 ani mi-a spus că nu mai vrea lapte de la mami

    Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni și continuarea procesului până la 2 ani. Sigur, există specialiști...

    Mami, ce vor plantele?
    Mami, ce vor plantele?

    Majoritatea copiilor observă plantele din mediul înconjurător și, nu de puține ori se întreabă ce își doresc acestea. Pentru întrebarea mami, ce vor plantele...

    Mami, nu mai rezist, sunt pregătit să mor! Mesajul tulburător al unui copil bolnav, către cea care i-a dat viață
    Mami, nu mai rezist, sunt pregătit să mor! Mesajul tulburător al unui copil bolnav, către cea care i-a dat viață

    Cel mai crunt este să îți vezi copilul bolnav și să știi că ești complet neputincios în fața bolii. Un caz similar este trăit și de către un băiețel în...

    © 2019 Qbebe