A fost înregistrat primul caz de hepatită acută, cu origine necunoscută, la copii, în România! Ce spun medicii

ALERTĂ la nivel european! Mai mulți copii cu hepatită de origine necunoscută au avut nevoie de transplant de ficat

Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor a anunțat, săptămâna aceasta, că unii copii diagnosticați cu hepatită de origine necunoscută au avut nevoie de transplant de ficat din cauza infecției. De altfel, ECDC consideră „că o cauză infecţioasă este cea mai probabilă având în vedere caracteristicile clinice şi epidemiologice ale cazurilor”.

Autoritățile susțin că unele cazuri din Marea Britanie au necesitat transplant de ficat. Regatul Unit a raportat, pe 5 aprilie, 10 cazuri de hepatită severă în Scoţia, înainte de a raporta un total de 74 de cazuri trei zile mai târziu, potrivit organizaţiei ONU.

Dintre cazurile din Marea Britanie, multe au prezentat semne de icter, în timp ce altele au raportat simptome gastrointestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree şi vărsături în săptămânile precedente.

Cazuri de hepatită de origine necunoscută au fost depistate și în Asia și Canada

Hepatita de origine necunoscută pare să se răspândească destul de rapid și în afară Europei. Potrivit The Guardian, în ultimele ore, Japonia a raportat un caz de boală hepatică acută de origine necunoscută, iar Canada investighează cazuri similare. Cazul din Japonia de hepatită acută - sau inflamație a ficatului - de origine necunoscută a fost semnalat de autoritățile locale la 21 aprilie la un copil care a fost testat negativ pentru adenovirus - o posibilă cauză investigată la nivel mondial - și Covid-19. Pacientul nu suferise un transplant de ficat, a precizat luni Ministerul Sănătății, fără a oferi mai multe detalii.

Citește și: Semne care indică o posibilă infecție cu hepatita B

Agenția de Sănătate Publică din Canada a declarat marți că investighează rapoartele privind hepatită acută severă de origine necunoscută la copii mici.

Până în prezent, în întreaga lume, au fost raportate 190 de cazuri misterioase de hepatită acută la copii, dintre care 140 în Europa, majoritatea în Marea Britanie (110 cazuri). Alte cazuri au fost descoperite în Israel și în Statele Unite. Șaptesprezece copii s-au îmbolnăvit atât de tare încât au avut nevoie de transplant de ficat.

Sâmbătă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că a fost raportat cel puțin un deces din cauza infecției, însă nu a precizat în ce țară a avut loc decesul.

România a înregistrat primul caz de hepatită acută, cu origine necunoscută, la copii!

Ministerul Sănătății a anunțat că România a înregistrat primul caz de hepatită acută, cu origine necunoscută, la copii! Este vorba despre o fetiță de 5 ani din zona București Ilfov, care, în prezent, este internată la spital și primește medicație simptomatică.

Citește și: Sarcina si nasterea cu hepatita B

„Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în dată de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străînătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, a precizat, luni seară, Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.

Alte 169 de astfel de cazuri au fost înregistrate în 11 țări, în rândul copiilor cu vârste cuprinse între o luna și 16 ani, potrivit OMS. Majoritatea cazurilor - 114 - au fost raportate în Regatul Unit. Au fost înregistrate 13 cazuri în Spania, 12 în Israel, nouă în Statele Unite și un număr mai mic de cazuri confirmate în Danemarca, Irlanda, Olanda, Italia, Norvegia, Franța, România și Belgia, potrivit OMS.

Copiii infectați au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliza hepatică și icter. Dintre aceștia, un copil a murit, iar 17 au avut nevoie de transplant hepatic.

Din cele 169 de cazuri înregistrate în lume, la 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.

„Adenovirusul a fost detectat în cel puțîn 74 de cazuri, iar din numărul de cazuri cu informații privind testele moleculare, 18 au fost identificate ca fiind de tip F 41. SARS-CoV-2 a fost identificat în 20 de cazuri dintre cele care au fost testate. Mai mult, 19 au fost detectate cu o coinfecție SARS-CoV-2 și adenovirus”, anunță OMS.

„Adenovirusurile sunt agenți patogeni comuni care provoacă de obicei infecții autolimitate. Acestea se transmit de la o persoană la altă și provoacă cel mai frecvent boli respiratorii, dar, în funcție de tip, pot provoca și alte boli, cum ar fi gastroenterită (inflamația stomacului sau a intestinelor), conjunctivită (ochiul roz) și cistită (infecția vezicii urinare). Există mai mult de 50 de tipuri de adenovirusuri distincte din punct de vedere imunologic care pot provoca infecții la om. Adenovirusul de tip 41 se prezintă de obicei sub formă de diaree, vărsături și febră, adesea însoțite de simptome respiratorii”, mai explică specialiștii.

Hepatita acută este o inflamație a ficatului, un organ vital care filtrează sângele, procesează nutrienții și ajută la combaterea infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată.

În momentul de față, cea mai eficientă metodă de a-i feri pe cei mici de infecțiile hepatice o reprezintă vaccinul împotriva hepatitelor A și B. De asemenea, o igienă personală foarte bună este extrem de importantă pentru prevenirea infecției cu virusurile hepatice. Spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte și după masă, după folosirea toaletei sau ori de câte ori este necesar ar trebui să fie sfântă, spun medicii.

Citește și: Tot ce trebuie să știi despre hepatita C

• Surse: who.int, cnn.com, mediafax.ro, hotnews.ro, ecdc.europa.eu, euronews.com, theguardian.com