Conform datelor Ministerului Sănătății din România (MS) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), copiii tind să încerce produse din tutun de la vârste foarte mici, 28% dintre copiii români chiar înainte de a împlini 10 ani, "testarea" primelor țigări putând fi urmată, chiar la această vârstă, de consumul curent odată cu instalarea dependenței de nicotină.
În România, cercetările recente au evidențiat următoarele situații de risc pentru siguranța medicală a copiilor:
• 4% dintre băieți și 1% dintre fetele de 11 ani au fumat cel puțin o dată pe săptămână, România situându-se pe locul 4 din cele 42 de state cuprinse în analiză;
• 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici;
• 8,2% dintre copii (13-15 ani) au folosit (în ultimele 30 de zile) țigarete electronice.
• 3,1% dintre copiii şcolarizaţi (13-15 ani) au folosit (în ultimele 30 de zile) dispozitive electronice de încălzit tutun , așa-numitele IQOS , despre care există suspiciuni rezonabile că ar putea produce dependență tabagică şi riscuri similare pentru sănătatea consumatorilor ca țigările clasice ;
• 15% dintre fumătorii adulți din România, adică 1 fumător din 6, au declarat că au început să fumeze înainte de a împlini 14 ani, iar 38% înainte de a împlini 18 ani.
• 1 din 5 copii a fost expus publicității produselor IQOS, știind în ce constau acestea. Expunerea va crește semnificativ având în vedere lipsa restricțiilor în expunerea și publicitatea acestor produse.
ARGUMENTE:
I. Consumul de tutun și țigarete electronice în rândul copiilor a atins cote alarmante și crește numărul celor care apelează la țigări electronice.
Datorită interdicțiilor privind fumatul în spațiile publice închise și restricțiilor privind publicitatea produselor din tutun adoptate în 2002, respectiv în 2004, incidența fumatului în rândul copiilor a scăzut în perioada 2004-2013, de la 18,3% în 2004 la 11,2 în 2013. Însă, în perioada 2014-2017, se înregistrează o creștere semnificativă la 14,6%, ca urmare a diversității modalităților de consum al tutunului și a promovării acestora în rândul copiilor și adolescenților.
În ceea ce privește noile dispozitive de fumat ori vaping (țigările electronice), studiile medicale au relevat faptul că acestea constituie o amenințare serioasă la sănătatea consumatorilor, iar în privința adolescenților, folosirea țigărilor electronice, prin conținutul ridicat de nicotină, conduce la creșterea riscului fumatului clasic. Nivelul crescut de consum de tutun și de țigarete electronice în rândul copiilor și adolescenților din România impune, moral și juridic, adoptarea urgentă de către autorități a unor măsuri de prevenire, descurajare și blocare a accesului acestora la produsele din tutun, la țigarete electronice ori la produsele din plante pentru fumat, pentru ca dreptul la sănătate și la un mediu înconjurător sănătos al copiilor, consacrate constituțional, să fie cu adevărat protejate și în România.
II. Apariția și persistența consumului de tutun și de țigarete electronice la copii și adolescenți sunt direct legate de accesul facil la aceste produse și de expunerea la publicitate și acțiuni de promovare destinate acestora.
Conform Inițiativei 2035 Fără Tutun, susținută de 350 de organizații neguvernamentale, inclusiv de către Salvați Copiii, cauzele consumului de tutun și ale debutului acestuia încă din perioada pubertății sunt:
• accesul facil al minorilor la produsele din tutun, în ciuda interdicției de vânzare și de distribuire gratuită a acestor produse: 70,7% dintre copiii cu vârsta între 13-15 ani afirmă că și-au cumpărat țigările de la magazin, adică au provenit din sursă legală. Aproape 80% dintre copii (78,4%) afirmă că nu au fost împiedicați să cumpere țigări din cauza vârstei, iar 39,9% au putut cumpăra chiar țigări la bucată, deși acest lucru este interzis de mai mult de 10 ani!
• expunerea semnificativă a copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spații pe care le frecventează uzual: 35,8% dintre copiii de 13-15 ani au observat reclame sau promoții la punctele de vânzare a produselor din tutun, iar 64% au observat persoane care fumează în filme, la TV sau video;
• prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri și alimente consumate frecvent de copii.
III. Proiectul de lege are ca scop reducerea accesului copiilor la produsele de tutun și țigarete electronice și îmbunătățirea protecției lor față de fumatul pasiv și față de expunerea la campaniile de publicitate.
Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun , aflată în dezbatere în Senatul României, pornește de la necesitatea protejării copiilor și adolescenților împotriva fumatului și a reglementării uniforme a tuturor produselor din tutun, indiferent de forma de livrare și de consum, și a dispozitivelor destinate utilizării acestora.
Pentru a include toate formele de comportament de risc prin fumat în rândul adolescenților (țigarete electronice, consumul de tutun "încălzit", fumatul altor produse din plante sau produse similare a căror toxicitate este ridicată chiar în lipsa nicotinei), considerăm că redefinirea fumatului , în forma propusă, este absolut necesară și corespunde diversificării actuale a produselor și dispozitivelor pentru fumat.
De asemenea, extinderea interdicției fumatului și în autovehiculele în care se află minori sau femei însărcinate reprezintă acoperirea unei lacune din legislația anterioară, dacă ținem seama de faptul că o femeie însărcinată sau un copil aflat în spațiul redus al unui autovehicul sunt persoane supuse celei mai intense forme de fumat pasiv, prin expunerea directă la fumul de țigară ori la celelalte tipuri de emisii toxice ale țigaretelor electronice.
IV. Dreptul la sănătate al copiilor și dreptul la un mediu înconjurător sănătos sunt drepturi constituționale și nu pot fi negociate.
Referindu-se la fumat și efectele sale asupra calității vieții copiilor, Curtea Constituțională a României a menționat, în decizia sa din 2016 , inexistența dreptului la fumat și a subliniat faptul că reglementarea strictă a spațiilor în care fumatul este permis este o obligație pozitivă (de a face, de a întreprinde acțiuni concrete) ce incumbă statului. Întrucât "măsurile întreprinse s-au dovedit corecte, dar nu suficient de eficiente, [...] se impune consolidarea luptei pentru combaterea efectelor consumului produselor din tutun." Aceste obligații, în viziunea Curții, sunt de natură să dea expresie dispozițiilor constituționale ce garantează dreptul la viață, la sănătate, la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, precum și dreptul copiilor și tinerilor la "un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor" .
V. Proiectul de lege trebuie adoptat. El este expresia aplicării, în acest domeniu, a principiului interesului superior al copilului.
Dreptul consituțional la un regim special de protecție se materializează prin aplicarea și respectarea principiului fundamental al interesului superior al copilului care înseamnă că, inclusiv în cazul politicii publice de control al consumului de tutun, adoptarea oricăror legi, acțiuni ori măsuri va avea ca rațiune primordială interesele copiilor. Potrivit Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și legislației în vigoare, în determinarea interesului superior la copilului se au în vedere cu prioritate "nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate", iar acest lucru presupune măsuri stricte de prevenție a consumului de tutun și de combatere a accesului facil la produsele din tutun și a expunerii copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spațiile frecventate de către aceștia.
Așadar, cerința respectării necondiționate și cu prioritate a dreptului copiilor de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă și, implicit, a dreptului lor la viață, nu permite limitări. De aceea, în vederea prevenirii și combaterii consumului de tutun și a celor similare în rândul copiilor - un obiectiv acceptat în mod universal într-o societatea civilizată a cărei etică fundamentală o reprezintă preocuparea pentru respectarea drepturilor copilului -, restricțiile legale privind expunerea și publicitatea produselor din tutun și a țigaretelor electronice și interzicerea completă a consumului în circumstanțele în care sănătatea copiilor poate fi afectată se justifică pe deplin și sunt în concordanță cu întreaga legislație românească.
Urmareste-ne pe Google News
