Cu siguranță mulți dintre voi se întreabă ce caută un articol legat de preadolescență pe un site destinat mămicilor și bebelușilor. Ei bine, chiar dacă copiii cresc, în ochii părinților vor rămâne mereu copiii lor. Și îi vom sprijini și le vom purta de grijă de-a pururi.
Până când pubertatea ne va despărți...
Următorul îndrumar plin de dubioșenii cuprinde "simptome" trăite pe propria piele de mamă de băiat preadolescent. Prin urmare, se bazează integral pe experiența de viață și nu pe idei rupte din cărți. Este posibil să fiți un pic mai norocoși și să nu bifați toate chestiunile de pe listă. Sau, dimpotrivă, la voi trecerea timpului să se reflecte în mod realmente dezastruos. Hai totuși să ne păstrăm optimismul. Și, desigur, simțul umorului.
1. Cât crește altu'-ntr-un an, preadolescentul tău crește în trei luni. Maxim. Da, șocul este de-a dreptul tragic, în special pentru bugetul tău, căci te vei vedea nevoit să îi cumperi pantofi din ce în ce mai mari într-un interval de timp extrem de scurt. Partea plină a paharului (depinde de unde privești)? Preț de câteva săptămâni, nu mai mult, numerele voastre la încălțăminte se vor intersecta. Cel puțin pantofii tăi vor deveni ai lui și viceversa.
2. Odată cu mărirea tălpilor, sunt șanse mari să observi și un miros de care sperai să nu te lovești prea curând. Specific speciei masculine. Acest miros aparte îl vei observa nu doar la nivelul membrelor inferioare, ci și la nivelul celor superioare, în zona axilară. Orele de sport nu vor mai avea niciodată farmecul de odinioară...Din fericire, s-au inventat apa și săpunul, precum și odorizantul cu miros de ienupăr, patchouli și ylang-ylang.
3. Ca urmare a modificărilor resimțite pe plan fiziologic apar și interese deosebite în sfera îngrijirii corporale. Pe lângă deodorantul sus-numit, puiul tău va deveni interesant și de tot felul de geluri, creme și minunății care nici ție nu îți treceau prin minte. Cu ocazia asta mai afli și tu informații proaspete din industria cosmetică. În cazul în care te simțeai cumva depășit de vremurile moderne.
4. Să nu uităm de schimbările pielii, de fapt emblematice pentru perioada adolescenței. Pe scurt, acneea. Care umple în mod abuziv pielea odinioară fină a odraslei tale. Este cu atât mai dubios cu cât copilul tău este singurul de la el din clasă care se confruntă cu această problemă. Care nu era nicidecum o alergie, cum ți-a plăcut să crezi. Aceeași piele se va umple, desigur, și de păr. În cele mai ciudate locuri. Așa că nu trebuie să te miri dacă vei observa un fir de păr ieșit undeva pe la jumătatea spatelui. Și în niciun caz nu trebuie să îl smulgi sub privirile îngrozite ale copilului. Zic și eu. Nu că aș fi trecut prin așa ceva.
5. Pentru că hormonii tropăie în ritm asurzitor, se vor exterioriza cât se poate de...tare. Așadar așteaptă-te ca majoritatea discuțiilor voastre să aibă loc la un nivel ridicat de decibeli. Nu, auzul nu este problema, ci faptul că punctul său de vedere este mai important, corect, logic decât al tău. Vecinii nu vă vor aproba. Asta în cazul în care te întrebi de ce vei auzi atât de des bătăi în țeavă.
6. Partea cea mai dureroasă abia acum vine. Ca urmare a schimbărilor de toate felurile enumerate, copilul tău, odată cooperant și înțelegător față de orice obiect vestimentar, va începe să emită tot felul de pretenții, care de care mai ciudate. Fie se va fixa pe un singur obiect vestimentar pe care îl va purta la nesfârșit, fie va încerca nenumărate combinații, care de care mai nepotrivite. Din punctul tău de vedere, desigur. Din punctul său, este îmbrăcat...la modă.
7. Nu va mai privi fetele la fel. Respectiv băieții, pentru părinții de fete. Mai exact, din creaturile bizare imposibil de înțeles vor deveni niște personaje oarecum interesante. La fel de interesant va fi privit și domeniul anatomiei corpului uman, iar informațiile din cărțile de specialitate vor fi efectiv savurate. Nu poți niciodată să știi prea mult...
8. Evident, va începe o perioadă de secretomanie ciudată. În care se va furișa de tine mai ceva ca Bin Laden de CIA. În majoritatea cazurilor nu este nimic ilegal sau imoral la mijloc. Doar chestii de-ale lor...Top secret. Pe care tu, în calitate de adult, nu ai cum să le înțelegi și nici nu trebuie să le înțelegi. Și, de fapt, nici nu vrea să le înțelegi.
9. Nici membrii aceleiași specii nu vor mai avea aceeași relație cu copilul tău. Se creează un soi aparte de găști, pe criterii veșnic schimbătoare și doar de ei înțelese. Atâta timp cât nu stă izolat într-un colț nu poți ca părinte decât să te declari mulțumit de evoluția relațiilor sale sociale.
10. Un aspect relativ trist al preadolescenței constă în faptul că nu vei mai putea să îți ții în brațe copilul, fost băiețel, actual băiat. De cărat în brațe nici nu mai poate fi vorba. Pentru că este ditamai omul și te vor durea picioarele după primele două minute. Așa că îl vei pofti politicos să ia loc alături de tine.
Din păcate sau din fericire, acestea sunt doar o parte din schimbările ce se anunță în viețile voastre de părinți ai unor preadolescenți. Vă așteaptă și mai multe și mai greu de înțeles. În cazul nostru există o relație de comunicare și nu numai extrem de strânsă, așa că nu pot decât să sper că vom trece ușor pentru aceste vremuri tulburi. Și îmi doresc ca el să iasă din acestea mai calm și mai înțelept.
PS: Copilul, care nu mai este de ceva vreme copil, habar nu are că am scris despre el. Fie vorba între noi, sper să nu nici nu afle prea curând.
PPS: În continuarea punctului anterior, aș aprecia dacă nu l-ați informa despre opinia mamei sale exprimată în mod public. Cel puțin până depășim adolescența.
Urmareste-ne pe Google News
