Ce se întâmplă în corpul tău când renunți să mai mănânci carne

Renunțarea la includerea cărnii în alimentație reprezintă o practică tot mai frecventă, fie din motive etice, fie din motive ce țin de preocupări legate de starea de sănătate. Doar la nivelul Marii Britanii, o treime din populație și-a redus consumul de carne în decursul ultimului an, conform unui sondaj național. Din acest procent, 90% dintre persoane au declarat că au luat în considerare reducerea sau eliminarea completă a cărnii din alimentație, iar 3% erau vegetarieni sau vegani. Iată în continuare ce se întâmplă în mod concret în organism când renunți să mănânci carne.

1. Ai putea să te confrunți cu o deficiență în nutrimente

O alimentație vegetariană sau vegană poate oferi suficiente nutrimente fără vreo planificare prealabilă. Însă se poate dovedi dificil să obții destul fier, vitamina D și vitamina B12 dintr-o alimentație fără carne. Este în acest sens recomandat un aport sporit de leguminoase, precum fasole și linte, nuci, fructe, legume cu frunze de culoare verde închis, cereale integrale fortifiate cu fier. Vitamina B12 poate fi găsită în produse cu extract de drojdie, cereale de micul dejun fortifiate și produse din soia. Ouăle, grăsimile de tip untură, ceralele și unele tipuri de lapte pot fi surse bune de vitamina D.

2. Scad șansele de a te confrunta cu boli cardiace

Cercetătorii au descoperit recent că un consum de carne roșie este corelat cu boli cardiace. Un studiu desfășurat de Institutul de Cercetare Lerner din SUA a demonstrat faptul că carnitina, un nutriment care se află în alimente, declanșează reacțiile din flora microbiană care contribuie la dezvoltarea unei boli cardiace. Medicul Stanley Hazen, autor principal al unui raport realiat de Clinica de Sănătate Cleveland a declarat că "Acest risc se adaugă la datele care subliniază o legătură puternică între carnea roșie, ingestia de carnitină și apariția unei boli cardiace." Emily Baily, director al unui centru de nutriție, tulburări alimentare și management al greutății sublinază că o alimentație bazată pe plante s-a dovedit a avea rol antiinflamator.

3. Poate scădea riscul de a dezvolta cancer

Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății a încadrat carnea procesată drept cancerigenă, la fel ca și produsele precum șuncă sau salam, alături de formaldehidă, radiații gama și țigări. Carnea roșie a fost încadrată drept aliment cu potențiale proprietăți cauzatoare de cancer. Un consum de numai 50 g de carne procesată sau 2 bucăți de bacon pe zi crește riscul de cancer de colon cu 18%, conform experților. Acest risc este calculat la nivelul întregii populații și nu pentru fiecare persoană în parte.

4. Scazi în greutate/slăbești

O echipă din cadrul Școlii de Medicină din cadrul Universității George Washington a încercat recent să indice cât de mult slăbește o persoană care trece de la o alimentație de tip omnivor, la una de tip vegetarian. Cercetarea, care a reexaminat studii anterioare și a fost publicată în Revista Academiei de Nutriție și Dietetică, a demonstrat că participanții care au eliminat carnea din alimentație au pierdut în medie 5 kg fără a-și monitoriza aportul caloric sau a crește regimul de exerciții fizice.
Neal Barnard, medic, autor principal al studiului și profesor asociat adjunct de medicină la Universitatea George Washington a declarat că "Mesajul este că o alimentație bazată pe vegetale te poate ajuta să slăbești fără să numeri caloriile și să intensifici rutina de exerciții fizice." Pierderea medie în greutate relevată de studiu este de 3.5 kg, cu cât durează mai mult, cu atât este mai mare.

5. Flora intestinală/bacteriile de la nivelul intestinelor se va modifica

Vorba care spune că ești ceea ce mănânci este valabilă și pentru sistemul digestiv la fel ca și pentru oricare altă parte din corp. Un studiu din 2014 care a explorat diferența dintre bacteriile intestinale de la omnivori, vegani și vegetarieni a descoperit că există diferențe între acestea. Cea mai mare variație a fost între omnivori și vegani, care nu consumă niciun produs de tip animal. Cercetătorii de la Universitatea City din New York au descoperit că veganii dispun de mai multe specii de bacterii protectoare. În plus, carbohidrații nedigerabili din surse vegetale pot modifica profilul bacterian din intestine; pentru că poate dura o perioadă ca tractul intestinal să se adapteze, este posibil să apară la început gaze și balonare.

6. Se poate să îți pierzi gustul

Zincul este un microelement care joacă o mulțime de roluri în organism, inclusiv în sistemul imunitar. Dar acest mineral, care se găsește din abundență în scoici și carne roșie este crucial pentru gust și auz. Conform unui studiu realizat în Japonia, deficiența de zinc reprezintă un factor predominant în afectarea gustului. Deși leguminoasele, nucile, cerealele integrale și lactatele conțin zinc, acidul fitic din ele poate interfera absorbția acestora. Din acest motiv, vegetarienii pot avea nevoie cu până la 50% mai mult zinc decât carnivorii. DZR pentru femei este 8 mg, iar la vegetarieni trebuie să fie cel puțin 12 mg.

7. Mușchii tăi ar putea avea nevoie de mai mult timp de recuperare

Proteinele sunt esențiale pentru consolidarea, menținerea și repararea sistemului muscular. Indiferent dacă este o sursă animală sau vegetală, ambele sunt la fel de bune, însă cea vegetală acționează mai lent. Sportivii vegetarieni ar trebui să beneficieze după antrenament de proteine sub formă lichidă, acestea fiind mai bine asimilate decât cele solide. Exemple bune sunt laptele de cocos, de migdale, de cânepă, de orez sau de soia cu carbohidrați precum fructe proaspete pentru rezervele de glicogen pe care corpul le folosește după efort fizic.

8. Se va modifica modul în care funcționează genele

Antioxidanții și alte nutrimente din alimentație pot schimba expresia genelor, în sensul optimizării modului în care celulele repară ADN-ul corpului. Modificările în stilul de viață, inclusiv o alimentație bazată pe vegetale, pot scădea exprimarea genelor canceroase. De asemenea, se pot lungi și telomerii, capsulele de la terminația cromozomilor care ajută la menținerea stabilității ADN-ului, ceea ce poate conduce la un proces lent de îmbătrânire.

Surse: www.independent.co.uk; ww.prevention.com; www.forksoverknives.com