Dieta carnivoră: beneficii și contraindicații

Ce este dieta carnivoră

Dieta carnivoră se bazează doar pe consumul de alimente de origine animală, mai exact carne, pește, ouă și produse lactate. De aceea, uneori, este numită și „dieta zero carbohidrați”.

Această dietă se regăsește, de fapt, printre dietele keto/ketogenice care, în general, impun ca 70-75% din caloriile zilnice să provină din grăsimi, 20% din proteine și aprox. 10% din carbohidrați. Practic, asemenea diete nu asigură suficiente calorii provenite din carbohidrați și alte tipuri de zahăr. Pentru a compensa acele calorii, corpul arde grăsimi care, la rândul lor, creează compuși numiți corpi cetonici. Aceștia din urmă se eliberează în sânge, producându-se cetoza: un proces natural, prin care organismul primește energie din arderea grăsimilor. 

Spre deosebire de alte diete, cea carnivoră nu se bazează pe respectarea unor reguli în ceea ce privește conținutul de grăsime din alimentele consumate. 

Cum se ține dieta carnivoră

O asemenea dietă nu implică respectarea strictă a unor reguli care țin de dimensiunea porțiilor și de numărul meselor și gustărilor de pe parcursul unei zile. De altfel, cei ce sunt adepții dietei carnivore susțin că poți mânca, într-o zi, de câte ori dorești.

Printre alimentele permise în dieta carnivoră se numără:

• Diferite tipuri de carne: de exemplu, de porc, de vită, de pui, de curcan, de miel etc;
• Organe;
• Pește și fructe de mare;
• Ouă;
• Produse lactate cu conținut scăzut de lactoză: spre exemplu, unt, smântână, brânză, cu condiția să fie consumate în cantități reduse;
• Untură;
• Supă de oase.

În același timp, dieta carnivoră nu permite consumul de cafea, de ceaiuri și de alte băuturi din plante, ci doar apa. Totodată, sunt permise sarea, piperul și alte mirodenii care nu conțin carbohidrați.

În ceea ce privește alimentele care sunt interzise în dieta carnivoră, dintre acestea fac parte:

• Legumele;
• Fructele;
• Leguminoasele;
• Cerealele;
• Nucile și semințele;
• Produsele lactate cu conținut ridicat de lactoză: de pildă, laptele, iaurtul etc;
• Alcoolul. 

În cazul în care te gândești să ții dieta carnivoră, inspiră-te și din meniul de mai jos, special pentru 5 zile. Iată ce alimente poți consuma, în funcție de mesele zilei:

Ziua 1

• Mic dejun: ouă cu șuncă sau sardine;
• Prânz: burger de curcan, file de somon, mușchi de vită;
• Cină: mușchiuleț de porc sau ficat de pui;
• Gustări: parmezan uscat. 

Ziua 2

• Mic dejun: creveți, ouă și un pahar mic de smântână slabă;
• Prânz: friptură de vită, ton, carne de vită uscată;
• Cină: ficat de vită sau friptură de miel;
• Gustări: brânză Cheddar sau supă de oase.

Ziua 3

• Mic dejun: ouă, somon/cârnați de curcan;
• Prânz: friptură de porc și macrou la cuptor;
• Cină: un burger de curcan cu brânză parmezan și supă de oase;
• Gustări: ouă fierte tari sau creveți.

Ziua 4

• Mic dejun: piept de pui la grătar cu bacon sau păstrăv la grătar;
• Prânz: chiftele de vită, brânză Cheddar și file de somon;
• Cină: creveți gătiți în unt sau file mignon la grătar sau la cuptor;
• Gustări: carne de vită uscată.

Ziua 5

• Mic dejun: ouă, piept de pui sau cârnați de curcan;
• Prânz: ficat de pui și grătar de porc;
• Cină: scoici gătite în unt și un pahar mic de smântână cu conținut redus de grăsime;
• Gustări: supă de oase sau carne de vită uscată. 

Beneficiile pe care le are dieta carnivoră

Având în vedere cercetările limitate privind dieta carnivoră, se poate vorbi despre beneficiile sale doar prin raportare la studii legate de alte diete și de anumiți macronutrienți. Mai exact, este vorba despre studii referitoare la rolul proteinelor în pierderea în greutate. 

Spre exemplu, potrivit unui studiu apărut în „Journal of Obesity & Metabolic Syndrome”, o dietă bogată în proteine este benefică nu numai pentru a slăbi, ci previne și riscul de a acumula iar kilograme nedorite după ce s-a pierdut în greutate. Un asemenea efect se datorează faptului că proteinele ne ajută să ne simțim sătui mai mult timp după mese și, în plus, stimulează arderea caloriilor. Din acest punct de vedere, nutriționiștii consideră că o dietă carnivoră are asemenea beneficii și, prin urmare, poate contribui la eliminarea surplusului ponderal pe termen scurt.

Cu toate acestea, până în momentul de față nu sunt disponibile studii menite să demonstreze că o astfel de dietă este într-adevăr eficientă pentru a pierde în greutate pe termen lung. 

Principalele beneficii aduse în atenție de adepții dietei carnivore, dar care sunt evidențiate prin dovezi anecdotice, nu prin studii clinice, sunt următoarele:

• Scăderea în greutate: în condițiile în care cetoza stimulează metabolismul;
• Stabilizarea nivelului de zahăr: deoarece se reduce riscul de creșteri bruște ale nivelului de zahăr după ce se renunță complet la carbohidrați;
• Reducerea inflamației: cei ce promovează dieta carnivoră insistă asupra faptului că numeroase alimente incluse în dietă conțin acizi grași Omega-3, benefici în combaterea inflamației. Cu toate acestea, nutriționiștii susțin că, în realitate, carnea roșie și produsele din carne procesată, permise în dieta carnivoră, sunt asociate cu o creștere a nivelului inflamației;
• Îmbunătățirea sănătății mintale: susținătorii dietei carnivore asociază consumul de alimente incluse în această dietă cu niveluri mai reduse ale depresiei și ale anxietății. În plus, este adus în atenție și următorul beneficiu: persoanele ce urmează o dietă carnivoră se pot bucura de o mai bună claritate mintală. 

Dieta antiinflamatoare: cum te ajută să îți menții sănătatea

Dieta carnivoră: riscuri și complicații

Ținând cont de faptul că dieta carnivoră este restrictivă, excluzând majoritatea grupelor de alimente, dacă o urmezi te poți expune următoarelor riscuri:

Privarea organismului de micronutrienți și de alți compuși benefici din alimentele de origine vegetală

Micronutrienții se referă la vitamine și la minerale. Deși carnea conține anumiți micronutrienți, nu ar trebui să fie principala sursă de hrană, în condițiile în care numeroase vitamine și minerale, dar și diverși antioxidanți, se găsesc în fructe, în legume, în nuci și în cereale integrale. Din acest motiv, urmând o dietă carnivoră te poți confrunta cu deficiențe nutriționale. 

Riscul de a face exces de grăsimi și de sodiu

Pentru că dieta carnivoră se bazează doar pe alimente de origine animală, există riscul să se ajungă la creșteri ale nivelului de colesterol „rău” (LDL), asociat cu un risc ridicat de apariție a bolilor cardiovasculare. 

În privința excesului de sodiu, acesta poate favoriza creșterea nivelului tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială are numeroase consecințe negative, precum deteriorarea arterelor, producerea accidentelor vasculare, apariția sindromului metabolic, deteriorarea vaselor de sânge de la nivelul rinichilor și apariția insuficienței renale, deteriorarea retinei și a nervului optic etc. Sindromul metabolic se referă la afecțiunile care pot conduce la boli cardiace, la accident vascular și la diabet.

Lipsa fibrelor

Fibrele reprezintă carbohidrați care nu pot fi digerați și care se găsesc numai în alimentele de origine vegetală. Când nu primești fibre din dietă, se poate ajunge la:

• Creșterea nivelului inflamației din organism;
• Constipație;
• Dezechilibre ale microflorei intestinale;
• Creșterea riscului de boli cardiovasculare;
• Dificultatea de a pierde în greutate și de a menține o greutate sănătoasă. 

Nu adopta dieta carnivoră dacă te regăsești în oricare dintre situațiile de mai jos:

• Ai o boală renală cronică;
• Ai un nivel ridicat al colesterolului LDL;
• Ești însărcinată;
• Alăptezi;
• Ai un istoric de tulburări alimentare.

De asemenea, dieta carnivoră nu este recomandată copiilor. 

Ca să te asiguri că dieta carnivoră nu este nocivă pentru tine, dacă intenționezi să o adopți, este indicat să te consulți cu un medic. În situația în care nu ai probleme de sănătate, este preferabil să o urmezi cel mult 10 zile. În acest interval, pentru a nu te expune riscului de deficiențe nutriționale, apelează la suplimente alimentare, inclusiv la cele care furnizează fibre.

Mai mult decât atât, străduiește-te să reduci cât mai mult conținutul de grăsimi saturate consumând în special carne slabă, de exemplu piept de pui fără piele. Grăsimile saturate sunt, în general, solide la temperatura camerei și, consumate pe termen lung, cresc nivelul colesterolului LDL.