Ce este nutrigenetica
Nutrigenetica este o știință care are în prim-plan realizarea unei legături între alimentație și zestrea genetică. Mai exact, nutrigenetica analizează modul în care genele fiecărei persoane influențează răspunsul organismului la nutrienții din dietă. Astfel, se poate explica de ce fiecare dintre noi reacționăm diferit la aceiași nutrienți.
Nutrigenetica pornește de la următorul fapt: variațiile genetice sunt cele care influențează răspunsul corpului la nutrienți, având impact asupra funcționării organelor, performanței cognitive și stării de bine. Ținându-se seama de variațiile genetice, se poate afla ce alimente ar trebui să se consume și să se evite pentru a beneficia de o dietă sănătoasă. Variațiile genetice se referă la diferențele din ADN-ul nostru, adică la ceea ce ne face unici.
Ce beneficii are nutrigenetica
Apelând la specialiști în nutrigenetică, poți avea parte de beneficii importante pentru sănătate, precum:
Accesul la o dietă personalizată pentru optimizarea utilizării macronutrienților
Pe baza unor teste genetice, poți să îți adaptezi dieta de zi cu zi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor organismului în privința macronutrienților: proteinele, grăsimile și carbohidrații.
În funcție de zestrea genetică, metabolizăm diferit nutrienții. Spre exemplu, poți fi predispusă genetic la metabolizarea eficientă a grăsimilor, ceea ce înseamnă că o dietă bogată în grăsimi sănătoase Omega-3 îți este binevenită. De asemenea, genele te pot ajuta să metabolizezi eficient proteinele ca să îți poți consolida fără dificultate masa musculară.
Printre cele mai cunoscute gene care influențează modul în care organismul procesează grăsimile și modul în care iei în greutate se numără, de exemplu:
- APOA2: influențează modul în care corpul procesează grăsimile saturate;
- ADRB2: influențează modul în care corpul descompune grăsimile;
- PPARG: are rol în formarea celulelor de grăsime și în descompunerea grăsimilor.
Asigurarea unei diete personalizate pentru optimizarea utilizării micronutrienților
Micronutrienții (vitaminele și mineralele) sunt și ei influențați de gene. În ceea ce privește nutrigenetica, aceasta te ajută să afli dacă ești predispusă la deficitul de anumiți nutrienți întrucât organismului îi este greu să-i metabolizeze. De pildă, pe fondul variațiilor genei VDR poți avea nevoie de mai multă vitamina D decât majoritatea persoanelor, în vreme ce modificările de la nivelul genei MTHFR influențează negativ capacitatea organismului de a utiliza vitamina B9.
Alte gene ale căror variații influențează micronutrienții importanți sunt, de exemplu:
- BC01: contribuie la convertirea beta-carotenului în vitamina A;
- TCN2: contribuie la transportul vitaminei B12 în organism.
Stabilirea unei diete personalizate în caz de intoleranțe alimentare
Genele au impact și asupra modului în care tolerăm alimentele în sensul în care, în anumite situații, favorizează apariția unor intoleranțe care interferează cu capacitatea de a absorbi nutrienți. Spre exemplu, gena numită LCT este vitală pentru crearea enzimei lactază, fără de care corpul nu poate digera lactoza, adică zahărul ce se găsește în produsele lactate. În situația în care corpul tău nu este capabil să digere lactoza, când consumi produse lactate te poți confrunta cu manifestări nedorite, cum ar fi balonări, crampe abdominale, flatulență etc.
Boala celiacă, din pricina căreia organismul nu reacționează normal la gluten, poate fi și ea gestionată mai ușor grație nutrigeneticii. Majoritatea persoanelor care au această boală sunt purtătoarele uneia sau ambelor variante ale genei antigen leucocitar uman (HLA): HLA-DQ2 sau HLA-DQ82.
Când să apelezi la nutrigenetică
Datorită informațiilor primite din testele genetice, de obicei probe de sânge sau de salivă, specialiștii în nutrigenetică îți pot face un plan de nutriție personalizat. Prin urmare, nu greșești dacă apelezi la nutrigenetică în vederea:
Diminuării riscului de a te confrunta cu anumite boli
Diferite gene te predispun la anumite probleme de sănătate de-a lungul vieții. Știind exact despre care gene este vorba, poți să îți adaptezi dieta astfel încât să nu îți pui sănătatea în pericol.
De exemplu, gena APOE are un rol esențial în metabolizarea colesterolului. Dacă ai variații ale acestei gene, înseamnă că, în cazul tău, o dietă bogată în grăsimi nesănătoase poate avea un impact semnificativ asupra nivelului colesterolului „rău” (LDL) și poate amplifica riscul de boli cardiovasculare.
Recurgându-se la nutrigenetică, se iau în calcul variațiile genelor care sunt legate de descompunerea grăsimilor, de inflamație și de reglarea tensiunii arteriale. În acest context, se pot realiza modificări în dietă pentru a se reduce riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare.
Altă genă pe care nutrigenetica o are adesea în vedere este și TCF7L2. Variațiile acesteia sunt asociate cu riscul de diabet de tip 2, în condițiile în care afectează secretarea insulinei de către celulele beta-pancreatice. Având o asemenea informație, îți poți monitoriza cu mai multă grijă consumul de zahăr ca să nu te expui riscului de a te confrunta cu diabet.
Reglării metabolismului
Dacă anumite persoane se bucură de un metabolism accelerat și reușesc fără probleme să-și mențină greutatea sau să scape de kilogramele nedorite, altele au un metabolism lent și se luptă să slăbească.
Efectuând anumite teste nutrigenetice se pot identifica variații ale genelor care influențează metabolismul, de exemplu cele care țin de modul în care organismul procesează grăsimile, carbohidrații și vitaminele. În baza informațiilor furnizate de testele respective, un specialist în nutrigenetică îți poate face un plan de dietă care să susțină un metabolism sănătos.
Cauzele metabolismului lent: de ce nu slăbești
Îmbunătățirii performanțelor fizice
Pentru persoanele care fac efort fizic susținut, alimentația joacă un rol vital în creșterea rezistenței și în refacerea organismului.
Pe lângă antrenamentele potrivite, și nutrigenetica oferă soluții pentru îmbunătățirea performanțelor fizice. De fapt, cu ajutorul nutrigeneticii pot fi propuse diete care să influențeze pozitiv asemenea performanțe. Spre exemplu, dacă se identifică variații ale genei PPARG, legată de descompunerea grăsimilor, specialiștii în nutrigenetică pot recomanda o dietă care să stimuleze metabolizarea grăsimilor pentru producerea energiei în situațiile în care rezistența fizică este pusă la grea încercare.
Mai mult, cu ajutorul nutrigeneticii se pot elabora și planuri de dietă menite să asigure un aport optim al altor nutrienți de care depind performanțele fizice, cum ar fi vitaminele B12 și D.
Nutrigenetica și greutatea ideală
Printre obiectivele nutrigeneticii se regăsește și acesta: identificarea variațiilor genetice care predispun la acumularea kilogramelor în plus în anumite condiții generate de stilul de viață. De pildă, poți avea un profil genetic care favorizează acumularea depozitelor de grăsime când consumi mai mulți carbohidrați ca de obicei. Odată ce se identifică un asemenea profil prin analize recomandate de specialiștii în nutrigenetică, se poate concepe un plan de dietă care să te ajute să îți păstrezi o greutate sănătoasă.
Una dintre cele mai studiate gene legate de metabolismul grăsimilor și de obezitate în cadrul testelor nutrigenetice este FTO. Variațiile acestei gene sunt legate de reglarea apetitului, de acumularea grăsimilor și de câștigul în greutate.
Potrivit unui studiu din acest an, publicat în „Clinical Nutrition ESPEN”, variația numită rs9939609 a genei FTO este asociată cu un risc crescut de indice al masei corporale mai mare decât cel normal (peste 24,9) și cu o proporție ridicată a grăsimii corporale. Dacă o persoană știe că este purtătoarea unei asemenea variații genetice și se adresează unui specialist în nutrigenetică, i se poate recomanda o dietă bogată în proteine, dar săracă în zaharuri rafinate pentru a se preveni acumularea excesivă de grăsime și creșterea masei corporale.
În afară de nutrigenetică, alt domeniu care permite crearea unei diete personalizate în funcție de profilul genetic al unei persoane este nutrigenomica. Aceasta analizează modul în care dieta poate influența expresia genelor, adică procesul prin care informația dintr-o genă este transcrisă în ARN și tradusă ulterior prin crearea unei proteine. Cu ajutorul nutrigenomicii, se poate înțelege cum reacționează organismul la nutrienții din dietă și cum dieta influențează sănătatea. Mai mult, nutrigenomica permite identificarea unor tipare în dietă care influențează expresia anumitor gene, astfel încât, cu ajutorul alimentației, să se reducă riscul de obezitate, de boli cardiovasculare și de diabet.
Surse foto: istockphoto.com, freepik.com, pexels.com
Surse articol: clinicalnutritionespencom, geneticslifehacks.com, medicalnewstoday.com, my.clevelandclinic.org, nutri-genetix.com, nutritionaloutlook.com, pilardasaude.pt, renuanutrition.com, sciencedirect.com, thelancet.com
