Studiu: tonul vocii profesorilor poate avea efecte negative asupra dezvoltării copilului

Alina Nedelcu - Redactor Senior

Fiecare dintre noi își aduce aminte atât de vocea blândă a cadrelor didactice pe care le-am avut pe parcursul anilor de școală, cât și de tonalitatea mai dură pe care o utilizau în anumite momente. Astfel, tonul vocii are un impact mai mare decât credem asupra stării noastre psihice, cu atât mai mult în anii copilăriei. De altfel, oamenii de știință au ajuns recent la concluzia că tonul vocii pe care îl utilizează cadrele didactice este responsabil atât de modul în care acestea pot coopera cu elevii, cât și de starea de bine a copiilor și adolescenților. Parcurge cu atenție articolul de mai jos pentru a descoperi concluziile unui studiu britanic.

Un studiu a analizat impactul tonului vocii cadrelor didactice asupra elevilor

Universitatea din Essex și Universitatea Reading au realizat un studiu prin care să se aducă în prim-plan următorul fapt: tonul vocii profesorilor influențează reacțiile elevilor și modul în care aceștia sunt dispuși sau nu să coopereze cu cadrele didactice. 

profesor la tabla incercand sa le ofere explicatii elevilor sai

Studiul, publicat în „the British Journal of Educational Psychology”, a fost realizat prin participarea a 250 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 10-16 ani. Aceștia au fost rugați să asculte înregistrările cu vocile unor profesori. Cadrele didactice spuneau aceleași lucruri, însă pe tonuri diferite ale vocii: severe (insistente, care puneau presiune), care sugerau susținerea (elevii erau invitați să aleagă) sau neutre. 

Ulterior, elevii implicați în studiu au răspuns la anumite întrebări pentru a se vedea impactul tonului vocii profesorilor asupra următoarelor aspecte:

Nevoia de autonomie

Ascultând înregistrările cu vocile profesorilor, elevii trebuiau să completeze un chestionar raportându-se la diverse situații. Spre exemplu, cum s-ar simți „dacă profesorii mei mi-ar cere să realizez o anumită sarcină la școală aș simți că acel profesor este dornic să mă asculte, că îi pasă de mine” sau „simt că profesorul meu mă forțează să fac un anumit lucru, să mă comport într-un anumit fel”. Pentru a putea completa chestionarele, elevii se raportau la o scară de la 1 la 5, de la „deloc” la „într-o foarte mare măsură”.

Nevoia de satisfacție

Elevii au avut de răspuns la următoarea întrebare: „imaginează-ți că stai o zi la școală cu un profesor care îți vorbește așa. Cât de mult te simți liber să fii tu însăți/însuți, să îți împărtășești opinia, cât de presat/ă te simți.” De asemenea, pentru completarea chestionarelor, elevii țineau seama și de modul în care se raportau la profesori, astfel: „simți că profesorului tău îi pasă de tine”, „te simți apropiat/ă de profesorul tău”, „nu te simți apropiat de profesorul tău”.

Starea de bine

Pentru evaluarea stării de bine, elevii răspundeau la întrebări precum:

  • „Cât de mult te-ar face un profesor care îți vorbește astfel să te simți: fericit, interesat, mulțumit, speriat, rușinat”;
  • „Am multă stimă de sine” sau, dimpotrivă, „nu am deloc”.

Dorința de autodezvăluire

Intenția de autodezvăluire a elevilor a fost evaluată atât în raport cu experiențe pozitive, cât și cu unele negative: „imaginează-ți că îți petreci ziua la școală cu un profesor care îți vorbește astfel. Cât de mult intenționezi să-i dezvălui următoarele: dacă te-ai confruntat cu bullying-ul, ce interese ai, lucrurile de care ești mândru/mândră, să-i povestești despre o situație care te-a făcut să te rușinezi, dacă ești îngrijorat/ă de ceva.” Pentru a răspunde la această întrebare, elevii se raportau la criteriile: „foarte probabil” sau „foarte puțin probabil”. 

Intenția de a coopera

În acest sens, se ținea cont de situațiile de mai jos:

  • „Intenționez să procedez invers decât mi-a spus profesorul”;
  • „Vreau să procedez așa cum mi-a cerut profesorul și să mă implic în activitatea respectivă”;
  • „Mă interesează mult ceea ce mi-a spus profesorul”;
  • „Mi-am ascultat cu atenție profesorul”. 

Concluziile studiului au demonstrat cât de mult contează tonul vocii folosit de către cadrele didactice 

După analizarea chestionarelor elevilor, oamenii de știință au ajuns la concluzia că, dintre toate tonurile vocii folosite de un cadru didactic, cel sever, aspru, nu numai că este dăunător pentru relația profesor-elev, dar îl determina pe copil să nu se simtă în largul său în mediul de la școală. În același timp, utilizarea tonului aspru conduce și la consecințe negative precum:

  • Elevii nu se simt în largul lor;
  • Stima de sine a copiilor are de suferit;
  • Elevii nu mai sunt dornici de a împărtăși cu profesorii lor nici experiențele pozitive, dar nici pe cele negative.

Totodată, comparându-se impactul tonului sever cu cel al tonului neutru, s-a putut sesiza că profesorii care le vorbesc elevilor autoritar au mai puține șanse de a obține ceea ce își doresc de la aceștia. 

Nu în ultimul rând, elevii care au în preajmă profesori ce le vorbesc pe un ton prin care își arată susținerea, se bucură de următoarele beneficii:

  • Sunt mai motivați și mai implicați la școală;
  • Sunt mai energici;
  • Au mai multe satisfacții.

elevi care ridica mâna in sala de clasa

Potrivit „Science Daily”, unul dintre profesorii care a coordonat studiul prezentat, după analizarea concluziilor, a venit cu această precizare: „Tonul vocii reprezintă un instrument puternic prin care cadrele didactice își exprimă grija, înțelegerea sau deschiderea. Este ușor să neglijăm toate acestea când suntem obosiți sau stresați, însă profesorii trebuie să știe că pot asigura un mediu pozitiv de învățare când sunt atenți și la tonul vocii pe care îl folosesc.”

Surse foto:

Surse articol: bpspsychub.onlinelibrary.wiley.com, dailymail.co.uk, sciencedaily.com

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Educația financiară timpurie. Ce efecte poate avea asupra copilului tău, la maturitate
    Educația financiară timpurie. Ce efecte poate avea asupra copilului tău, la maturitate

    Educația financiară nu se predă în școli (iar atunci când profesorii le vorbesc elevilor despre bani, o fac de cele mai multe ori la nivel superficial), prin urmare ne revine...

    Mancatul in fata televizorului: Efecte negative asupra copilului
    Mancatul in fata televizorului: Efecte negative asupra copilului

    Copilul meu ia masa in fara ecranului, pentru ca doar asa reusesc sa il pacalesc sa manance. In plus, folosim acel timp in scop educativ, iar el se simte bine! Este ceva atat de rau in...

    Ce se întâmplă când un copil este respins de părinți? Un studiu spune că este o rană care nu se mai poate vindeca
    Ce se întâmplă când un copil este respins de părinți? Un studiu spune că este o rană care nu se mai poate vindeca

    Există o percepție conform căreia, atunci când vine vorba de dezvoltarea copiilor, afecțiunea mamei este cea mai importantă, iar tații sunt pe locul doi. Cu toate acestea, un...

    Ministerul Educației: elevii vor face evaluarea profesorilor la finalul fiecărui semestru
    Ministerul Educației: elevii vor face evaluarea profesorilor la finalul fiecărui semestru

    Ministerul Educației era acum câteva săptămâni în proces de elaborare a unei metodologii prin care elevii să poată face evaluarea profesorilor la finalul fiecărui...

    46 de replici amuzante de pe vremuri ale profesorilor români, care acum i-ar trimite la închisoarea părinților milenari
    46 de replici amuzante de pe vremuri ale profesorilor români, care acum i-ar trimite la închisoarea părinților milenari

    Bine, bine, exagerăm puțin când spunem că i-ar trimite la închisoare, dar cu siguranță le-ar aduce o mustrare sau i-ar trimite la închisoarea părinților milenari. Pe...

    Un studiu dezvăluie că scrisul de mână crește inteligența copilului
    Un studiu dezvăluie că scrisul de mână crește inteligența copilului

    Într-o epocă extrem de digitalizată, scrisul de mână ajută la dezvoltarea inteligenței copilului. La ce concluzie au ajuns cercetătorii în acest sens și alte...

    1 din 5 adulți crede că primii ani de viață ai copilului nu sunt importanți pentru că ”nu știe și nu înțelege”. Un studiu global îngrijorător
    1 din 5 adulți crede că primii ani de viață ai copilului nu sunt importanți pentru că ”nu știe și nu înțelege”. Un studiu global îngrijorător

    STUDIU IPSOS ÎN 28 DE ȚĂRI: DOAR 1 DIN 5 ADULȚI LA NIVEL GLOBAL CREDE CĂ PRIMII ANI DE VIAȚĂ SUNT CEI MAI IMPORTANȚI PENTRU DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A COPILULUI LA MATURITATE

    © 2023 Qbebe