Din grija pentru copilul tau
ECONOMIDA

Anemia la copii - simptome si tratament

Anemia la copii constituie o problema intalnita din pacate foarte des insa, desi nu multe persoane stiu, nu este determinata doar de carenta de fier din organism. Anemia la copii este considerata de medici mai degraba un simptom al altor afectiuni, prin urmare trebuie investigat medical intregul organism. Sa aflam in continuare ce este anemia la copii, ce simptome prezinta, cum poate fi prevenita, dar si tratata.

Ce este anemia

In mod normal, globulele rosii transporta oxigen in corpul copilului (la creier si alte organe si tesuturi) utilizand o proteina denumita hemoglobina dar si dioxid de carbon in plamani pentru a fi eliminat din corp; sunt masurate cu ajutorul hematocritului (procentul de globule rosii intr-o anumita cantitate de sange). Daca nu exista suficiente astfel de proteine (exista o reducere in numarul de hematii - globule rosii - acestea sunt produse la nivelul maduvei osoase si migreaza in fluxul sanguin unde supravietuiesc aproximativ 120 zile), apare o afectiune apetitcunoscuta drept anemie. Aceasta scadere a numarului globulelor rosii este asociata fie unei productii deficiente, fie unei distrugeri la nivel celular (uneori ambele situatii), fie uneori datorita unei acumulari la nivelul splinei (un organ din abdomen care ajuta in lupta impotriva infectiilor).

In unele cazuri, anemia este temporara fiind cauzata de o deficienta nutritionala, de o infectie sau de o pierdere de sange (hemoragie). In alte cazuri, aceasta este rezultatul unei afectiuni cronice sau mostenite, expunerii la un medicament/toxina si exista situatii (anemie severa) in care poate periclita viata. In afara de aceste cauze potentiale, poate fi vorba si de probleme autoimune, boli genetice si chiar cancer pentru aparitia anemiei la copii.

Simptome

Majoritatea simptomelor apar ca rezultat al scaderii cantitatii de oxigen din celule (hipoxie) din cauza ca hemoglobina are tocmai rolul de a-l transporta, dupa cum am mentionat anterior. Multe din simptome insa nu apar daca este vorba de o anemie usoara deoarece organismul poate compensa modificarile graduale din hemoglobina. Iata ce simptome pot aparea la copii (insa nu sunt singurele):

- culoare anormala sau lipsa culorii pielii (paloare), unghii casante
- batai rapide ale inimii (tahicardie)
- scurtarea respiratiei sau dificultate in respiratie (dispnee)
- lipsa energiei sau oboseala rapid instalata (letargie)
- ameteala sau vertigo, in special in pozitia sezand
- durere de cap
- irascibilitate sau probleme comportamentale
- cicluri menstruale neregulate (in cazul adolescentelor) sau absente/intarziate (amenoree)
- limba umflata/inflamata (glosita)
- icter (ingalbenirea pielii, ochilor si gurii)
- splina sau ficat marit (splenomegalie, hepatomegalie) asociata cu durere in partea stanga superioara absomenului, respectiv in cea dreapta superioara
- urina de culoare inchisa sau scaune cu sange
- infectii repetate
-pierderea apetitului
- transpiratie excesiva
- pofte alimentare ciudate (pica) cum este pentru noroi
- crestere si dezvoltare lenta/intarziata (in anemia cronica circumferinta craniana ramane constanta) cum se intampla in anemia Fanconi (statura mica, cap mic, piele hiperpigmentata). La copii pot apara si activitate motrica scazuta si probleme cu interactiunea sociala si nivelul de vigilenta.
- deficiente in vindecarea ranilor si tesuturilor, petesii si invinetire (semn de trombocitopenie)
- mai rar intalnite sunt durerile acute in crizele de siclemie si diaree cronica recurenta ce pot indica un sindrom de malabsorbtie (boala celiaca)

Tipuri de anemie

Anemii cauzate de distrugerea globulelor rosii
Anemia hemolitica apare cand hematiile sunt distruse prematur (mai repede de 120 zile), iar maduva osoasa nu poate tine pasul cu necesarul organismului pentru celule noi. Aceasta problema este uneori cauzata de infectii sau de anumite medicamente (antibiotice sau medicamente anticonvulsive).

In cazul anemiei hemolitice autoimune, sistemul imunitar confunda hematiile cu agenti externi si incepe sa le distruga. De multe ori copiii mostenesc de la parinti acest tip de anemie hemolitica care include urmatoarele: siclemie, talasemie, glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza si sferocitoza ereditara. Siclemia apare in special la cei cu origini africane si in cazul sau hemoglobina formeaza legaturi lungi cand elimina oxigenul deformand celulele (intr-o forma alungita); vasele de sange se infunda si apar episoade recurente de durere si probleme care pot afecta orice organ din corp. Talasemia este caracterizata de durata anormala si scurta a hematiilor; cea majora presupune distrugerea rapida a hematiilor si depozitarea fierului in organele vitale, iar cea minora are simptome mai putin grave. Glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza afecteaza mai des pe cei de origine africana (baieti) si presupune insuficienta productie a enzimei G6PD care nu functioneaza corespunzator, multe globule rosii fiind distruse prematur. Sferocitoza ereditara este o boala genetica care cauzeaza si icter alaturi de marirea splinei; hematiile au o suprafata mai mica decat in mod normal si se descompun usor; este mai des intalnita in familiile nord-europene.

Anemia cauzata de hemoragie
In acest caz trebuie sa fie vorba de o hemoragie semnificativa fie datorata unei leziuni, interventii chirurgicale, fie unei probleme cu coagularea sangelui. Hemoragie apare si in cazul sindromului colonului iritabil sau ulcerului, dar mai putin abundenta si pe termen lung. In cazul adolescentelor anemia poate aparea din cauza unei menstruatii abundente. In toate cazurile, creste nevoia de fier a organismului, necesar pentru crearea de noi hematii.

Anemia cauzata de producerea inadecvata de hematii

Anemia aplastica apare cand maduva osoasa nu poate produce suficiente globule rosii din cauza unei infectii virale, expunerii la chimicale, radiatii sau medicamente (antibiotice, anticonvulsive sau citostatice), unele forme de cancer putand fi responsabile pentru aparitia sa.

Anemia fiziologica este temporara si este caracterizata de scaderea nivelului hemoglobinei la bebelusi dupa aproximativ 2 luni de la nastere. Fiind considerata un proces normal (cauzat de schimbarea mediului), nu necesita niciun tratament, bebelusii revenindu-si singuri.

Cea mai des intalnita forma de anemie este corelata cu deficienta de fier, care conduce la incapacitatea producerii de suficiente hematii. De obicei este vorba de un aport alimentar redus (sau pierdere excesiva de fier din organism) si apare uzual la copiii mai mici de 2 ani (mai ales la cei care consuma cantitati excesive de lapte). Poate fi prezenta si la fetele aflate la pubertate (pe perioada menstruatiei), fiind necesara o suplimentare a aportului de fier.

Diagnosticarea anemiei

In principiu, impune efectuarea testelor de sange ca parte a examinarii fizice de rutina. In acest sens este necesara o hemoleucograma completa (incluzand hemoglobina si hematocritul) care indica numarul redus de hematii. Mai pot fi necesare frotii sanguine (analiza sangelui la microscop care ajuta la identificarea cauzei, fiind vizibile eventuale forme anormale ale celulelor), testari ale fierului din organism (fierul seric si feritina serica pentru a determina daca este vorba de deficienta de fier), electroforeza hemoglobinei (pentru a identifica hemoglobina anormala si diverse forme ereditare de anemie), studiu enzimar al hematiilor (indica deficiente de tip G6PD), test Coombs (pentru anemia hemolitica), nivelele de folat si vitamina B12, anticorpi endomiziali (daca este suspectata boala celiaca), nivelele de bilirubina si dehidrogenaza lactita, teste ale functiei tiroidiene, punctie lombara si biopsie spinala (identifica daca productia de celule se desfasoara in mod normal in maduva - anemia aplastica), numararea reticulocitelor (masurarea hematiilor pentru a identifica nivelele normale - daca nivelul este ridicat sugereaza producere activa de globule rosii; trebuie interpretat in asociere cu nivelul hemoglobinei). Vor fi necesare si istoricul familial alaturi de simptome si medicamentele folosite pentru copil, dar si alte teste daca doctorul suspecteaza o anumita boala (boala celiaca).

Citeste si:

https://www.qbebe.ro/copilul/sanatate/analizele_medicale_la_copii_ghid_pentru_parinti?preview=1 

Cauze ale anemiei

Factorii de risc principali in aparitia anemiei includ: prematuritate si greutate mica la nastere, alaptare exclusiva la san dupa 6 luni (fara a introduce diversificarea), aport ridicat de lapte de vaca la copii mai mici de 2 ani, aport redus/absenta de carne, alimentatie vegetariana/vegana (fierul din surse vegetale este mai greu absorbit decat cel din surse animale), dieta defectuoasa in al doilea an de viata, boli gastrointestinale (diareea cronica poate scadea depozitele de fier din organism), intoxicatie cu plumb. Cel mai adesea in anemia feriptiva (cauzata de anemiedeficienta de fier) este vorba despre alimentatie sau de incapacitatea corpului de a absorbi fierul corespunzator.

Sangerarea pe termen lung (in tractul digestiv sau menstruala) sau cresterea rapida reprezinta alti factori de risc. In cazul bebelusilor, exista depozite de fier in corpul lor (care se mentin pe durata primelor 6 luni) dar datorita unei cresteri rapide necesita o medie de 1 mg de fier pe zi (daca sunt hraniti la san necesita mai putin deoarece fierul din lapte este asimilat de 3 ori mai repede). Copiii pot asimila aproximativ 10% din fierul din alimentatie si necesia 8-10 mg de fier pe zi. Laptele de vaca constituie o problema uzuala deoarece contine mai putin fier decat alte alimente si conduce chiar la o asimilare mai dificila a fierului provenit din alte surse. Este bine sa testati bebelusii pentru a identifica anemia deoarece simptomele pot lipsi daca este o forma usoara (cei nascuti prematur in special).

Citeste si:

https://www.qbebe.ro/bebelusul/sanatate/anemia_la_bebelusi_ 

https://www.qbebe.ro/copilul/sanatate/anemia_la_copii_cauze_simptome_tratament  

Tratamentul anemiei

Depinde bineinteles de cauza, insa retineti ca cei mici tolereaza mai bine anemia decat adultii. Este important insa sa intelegem ca simptomele mentionate anterior pot fi asociate si altor afectiuni in afara de anemie, doctorul fiind in masura sa le identifice corect. Daca este vorba de anemie feriptiva, medicul recomanda de obicei un supliment sub forma de picaturi sau tablete (pentru copiii mai mari) pe baza de fier (sulfat feros) cu administrare orala care trebuie urmate aproximativ 3 luni pentru a reface depozitele de fier ale organismului, fiind indicat si un aport suplimentar de alimente bogate in fier (alaturi de reducerea aportului de lapte, daca este cazul). Fierul este absorbit mai bine pe stomacul gol, insa multi copii trebuie sa-l consume alaturi de alimente pentru a evita deranjamentele stomacale. Impreuna cu vitamina C (portocale, lamai, mandarine, afine, kiwi, rosii, varza, broccoli) este mult mai bine asimilat, in schimb produsele lactate si antiacide pot influenta in mod negativ absorbtia (prin urmare nu trebuie consumate in acelasi timp).

Uneori sunt recomandate si suplimente de acid folic si vitamina B12 daca exista o deficienta a acestora (apare destul de rar). Pentru adolescente poate fi prescris un tratament hormonal. Cand anemia este cauzata de o infectie, va trece de la sine dupa tratarea acesteia, iar daca este vorba de un medicament, medicul il poate intrerupe sau inlocui. In cazurile de anemie cronica poate fi necesara transfuzia de sange, indepartarea splinei sau chiar medicamente impotriva infectiilor sau care stimuleaza maduva sa produca noi celule. In situatiile de anemii ereditare, poate fi necesar transplantul de maduva; celule preluate de la un donator sunt injectate intravenos si ajuta la producerea de noi globule rosii. Cand splina este marita, copilul nu trebuie sa efectueze sporturi de contact din cauza posibilitatii de rupere a splinei (hemoragie masiva).

Sfaturi pentru prevenirea anemiei

Evident in cazurile de anemie ereditara nu putem preveni cauzele. Insa, daca este vorba de o alimentatie dezechilibrata, putem apela la surse naturale. Dupa varsta de 6 luni in cazul bebelusilor, laptele matern si mai ales laptele de vaca (contine mai putin fier decat cel praf) nu indeplinesc necesitatile organismului, de aceea acesta din urma nu este recomandat mai devreme de 1 an (chiar 2). In plus, indiferent de tipul de lapte consumat, aportul trebuie limitat la 709-946 ml pe zi dupa varsta de 6 luni. Exista in acest sens formule de lapte si cereale fortifiate cu fier dar si surse alimentare bogate in fier: suc de prune, caise, kale, ovaz, legume cu frunze verzi (spanac), legume si fructe galbene, rosii, melasa, stafidele, carnea (in special ficatul si cea rosie), pestele (ton), puiul si curcanul, ouale, leguminoasele (mazarea, lintea si fasolea), nuci, tofu, unt de arahide, soia, si produsele din cereale integrale (pentru copiii mai mari).

Vitamina B12 necesara crearii de celule sanguine se gaseste in carne, oua sau produse lactate, iar acidul folic in citrice, legume cu fruze verzi si cereale fortifiate. Includeti carnea in alimentatia copilui de 3-4 ori pe saptamana si la bebelusi puteti oferi sub forma pasata. Daca nu reusiti sa il convigeti sa consume mai multe alimente bogate in fier, medicul poate recomanda suplimente insa este bine sa nu amanati introducerea diversificarii. Este de preferat o perioada de repaus fizic pentru copiii anemici, insa de obicei isi revin destul de repede (in aproximativ 2 luni). Anemia feriptiva poate afecta performanta scolara, nivelele scazute de fier fiind o cauza pentru scaderea atentiei, a raspunsului alert si a dificultatilor de invatare. Daca familia voastra/copilul adopta un regim vegetarian/vegan este bine sa apelati la un nutritionist pentru a obtine sfaturi cu privire la o alimentatie echilibrata (surse de fier non-hem).

In incheiere trebuie sa stiti ca fierul este important pentru multe functii ale organismului (vital pentru dezvoltarea creierului), inclusiv pentru transportul oxigenului catre organe dar poate fi toxic in doze mari. De aceea nu oferiti suplimente copiilor fara acordul medicului si pastrati-le departe de acestia deoarece o supradoza poate fi fatala (20 mg este limita superioara tolerata).

Surse poze: www.medindia.net; www.nestle-family.com

http://kidshealth.org; www.betterhealth.vic.gov.au; www.nlm.nih.gov; www.patient.co.uk

 

Monocite scăzute la copil: cauze, simptome și tratament

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Boala Kawasaki la copii: simptome și tratament
    Boala Kawasaki la copii: simptome și tratament

    Boala Kawasaki este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă la copii. Ea afectează toate vasele de sânge din organism, iar printre cele mai comune simptome sunt febră,...

    Eritrocite scăzute la copil: cauze, simptome și tratament
    Eritrocite scăzute la copil: cauze, simptome și tratament

    Motivele cele mai comune pentru eritrocite scăzute la copil sunt anemia și infecțiile. Există însă și alte cauze pentru care poate apărea această problemă. Care sunt acestea,...

    Bazofile crescute la copil: cauze, simptome și tratament
    Bazofile crescute la copil: cauze, simptome și tratament

    Bazofilele joacă un rol important în sistemul imunitar al copilului. Din ce cauze poate crește numărul lor, care sunt simptomele care vor apărea și tratamentul necesar vei afla...

    Tratament candida. Cauze, simptome si prevenire pentru candidoza vaginala
    Tratament candida. Cauze, simptome si prevenire pentru candidoza vaginala

    Tratament candida. Nu exista femeie care sa nu se fi confruntat macar o data in viata lor cu candidoza vaginala. Sunt, de asemenea, femei care in fiecare luna, in perioada ovulatiei, sufera...

    Neutrofile scăzute la copil: cauze, simptome și tratament
    Neutrofile scăzute la copil: cauze, simptome și tratament

    Neutrofilele scad la copil în condiții de infecție la nivelul organismului. Există însă și alte cauze posibile, multe extrem de grave. Iată-l explicate în detaliu,...

    Negi genitali: cauze, simptome și tratament
    Negi genitali: cauze, simptome și tratament

    Negii genitali constituie o problemă extrem de neplăcută și dificil de tratat, deoarece pot recidiva. Iată din ce cauze pot apărea, care sunt simptomele și ce modalități de...

    Spina bifida: cauze, simptome  și tratament
    Spina bifida: cauze, simptome și tratament

    Spinda bifida este un defect congenital care apare încă din perioada intrauterină și care, în funcție de gravitate, poate avea un impact major asupra calității vieții....

    © 2019 Qbebe