Intoxicatia alimentara la copii: simptome, cauze, tratament

Intoxicatia alimentara reprezinta o afectiune a tubului digestiv, cauzata de ingerarea de alimente contaminate sau alterate. Aceste alimente sunt contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii prin diverse modalitati (in timpul procesului de preparare, pe parcursul cresterii sau prin contaminare din mediul inconjurator). Anumite alimente sunt considerate a prezenta un risc crescut de contaminare: produsele lactate, fructele de mare crude, carnea slab preparata termic si preparatele din pui.
Simptomele intoxicatiei alimentare variaza, precum si intensitatea lor, dar in principiu includ varsaturile, diareea, letargia si durerile/crampele abdominale, usoare sau severe. In unele cazuri poate aparea si febra. Simptomele se pot inrautati in scaune cu sange, deshidratare, dar si afectarea unor organe (rinichi, ficat) sau a sistemului nervos (in cazul neurotoxinelor.

Cauzele intoxicatiei alimentare la copii.

Virusurile si bacteriile reprezinta principalele cauze ale intoxicatiei alimentare. Cateva exemple binecunoscute in acest sens sunt: Salmonella, Campylobacter, Staphylococcus aureus, Toxoplasma gondii, Escheria coli, Salmonella reprezentand si principala cauza a spitalizarilor si, din pacate, a deceselor.
Exista o multime de toxine care pot conduce la intoxicatie alimentara, unele fiind produse de bacteriile aflate pe sau in alimente, iar altele fiind produse de plante si animale/pesti sau de alte organisme ingerate. Astfel, sunt prezente in categoria aceasta neurotoxinele, enterotoxinele si, cel mai des intalnite, toxinele din ciuperci.
Intoxicatia alimentara poate fi cauzata si de paraziti, majoritatea fiind ingerati cu apa sau/si mancare contaminate, cum sunt: Giardia, Trichinella, Taenia solium. Cu toate ca acestia din urma pot conduce la simptome mai putin severe, nu sunt de neglijat.
Nu in ultimul rand, o cauza a imbolnavirilor este reprezentata de chimicale cum sunt mercurul (identificat in apa de baut sau in pestii oceanici), pesticidele si chiar plumbul, lista putand fi extinsa si la substantele chimice utilizate la curatarea casei.

Tratamentul intoxicatiei alimentare la copii.

Desi intoxicatia alimentara poate aparea si la copii, in general simptomele pe care parintii le regasesc la cei mici, cum sunt voma sau diareea, de putine ori conduc la diagnosticul de intoxicatie alimentara. De cele mai multe ori este vorba fie de intoleranta (la gluten sau lactoza) sau de gastoenterita. Diferentierea insa este greu de realizat pentru o persoana neavizata si de aceea sfatul medicului primeaza in aceste situatii. In cazul in care voma are o culoare galbena sau verde, daca este prezenta sange in scaun sau in voma sau daca suspectam ca cel mic a ingerat ceva otravitor trebuie sa contactam de urgenta medicul.

Tratamentul ambulatoriu al intoxicatiei alimentare.

Ce putem face intre timp? Nu trebuie sa permitem copilului sa manance nimic daca vomita si sa amanam administrarea de alimente solide cel putin 24 ore dupa primul episod de voma. Este necesar sa pozitionam copilul intr-o pozitie confortabila (intins pe jos pe o parte sau pe burta) pentru a reduce riscul de inhalare a vomei in plamani. De asemenea, este important sa-l hidratam folosind saruri de rehidratare sau bauturi cu electroliti, incepand treptat de la o cantitate mica (o lingurita la cateva minute). Dupa ce copilul isi revine, alimentele pot fi introduse in meniul sau in portii mici si acestea sa nu solicite stomacul: orez, paine prajita, covrigei. Trebuie evitat in timpul tratementului consumul de alimente grase sau prajite, cum sunt cartofii prajiti, precum si de produse lactate (excluzand situatia cand este alaptat la san) si cel mic trebuie incurajat sa manance incet si cu imbucaturi mici.

Preventia intoxicatiei alimentare la copii.

Putem evita intoxicatia alimentara prin respectarea unor simple reguli de igiena: prepararea alimentelor aproape de momentul consumului (cu maxim2-3 ore inainte) in cazul in care nu le putem pastra la temperatura recomandata, preparea si pastrarea lor in conditii adecvate de temperatura, spalarea recipientelor de preparare si a mainilor dupa utilizarea toaletei si inainte de masa/pregatirea mesei, consumarea alimentelor achizitionate pana la termenul de expirare si evitarea alimentelor cu semne de alterare, mentinerea curateniei in casa, spalarea atenta a fructelor si legumelor, evitarea contactului intre eventuale insecte si alimente, folosirea exclusiva a apei potabile, fierberea laptelui daca nu este pasteurizat si nu in ultimul rand evitarea consumului de alimente de la vanzatori ambulanti. In cazul sugarilor, alimentele preparate trebuie consumate imediat si este necesar sa acordam atentie apei intrebuintate in alimentatia acestora. Nu in ultimul rand, este important sa retinem faptul ca cei mici trebuie supravegheati si feriti de substantele/alimentele potential periculoase, caci curiozitatea acestora poate avea urmari extrem de neplacute, intoxicatia alimentara nefiind o afectiune de neglijat deoarece, in unele situatii, poate primejdui chiar viata.

Surse:

http://www.emedicinehealth.com
http://motherhood.modernmom.com
http://www.webmd.com