Mama mea nu a fost făcută să fie părinte, ci bunică, și asta mă doare și mă bucură în același timp

Mama mea nu a fost făcută să fie părinte, ci bunică, și asta mă doare și mă bucură în același timp

Bianca Geica - Redactor Senior

Să îmi văd mama descurcându-se mai bine în rolul de bunică, decât în cel de mamă, mă bucură și mă doare, în același timp. Aș fi vrut să se poarte cu mine, în copilărie, așa cum se poartă cu ai mei copii.

Mama mea nu a fost făcută să fie părinte, ci bunică, iar asta mă doare și mă bucură în același timp

„Aș face orice pentru tine”, o aud deseori pe mama mea spunându-i fiicei mele, care tocmai i-a cerut pentru a patra oară să îi citească aceeași poveste de noapte bună. Zâmbesc și mă bucur, însă în sufletul meu nu pot să nu mă gândesc la faptul că atunci când eu eram mică, mama mea nu a avut niciodată atât de multă răbdare și grijă de mine.

Cred că orice copil își dorește o bunica așa cum este mama mea: plină de viață, bună, generoasă, gata să se joace oricând cu ei și să le îndeplinească toate dorințele. Inima mi se umple, pe de-o parte, de bucurie atunci când văd ce relație frumoasă a reușit să construiască mama mea cu nepoții ei. Pe de altă parte, nu pot să nu mă gândesc la mine, în copilărie: o fetiță care nu a vrut nimic altceva decât atenția mamei sale și nu a primit-o niciodată așa cum avea nevoie. Așa cum copiii mei o primesc acum de la ea. Și de fiecare dată când face mama mea ceva mărunt, cum ar fi să se așeze pe covor și să se joace cu copiii mei, mi se rupe puțîn sufletul pentru fetița care nu-și dorea nimic mai mult decât că mama ei să se joace cu ea.

Citește și: 7 semne că ai în preajmă bunici „toxici”

Nu mă înțelegeți greșit, mama mea a fost și este, în continuare, un părinte exemplar. Sunt nenumărate momente în care a fost alături de mine și de familia mea. Îi sunt foarte recunoscătoare pentru tot ce face pentru noi. Dar există o mulțime de răni din copilăria mea care au sângerat în viața mea de adult. Faptul că acum am și eu un copii a resuscitat multe dintre ele, mai ales când îi privesc cum se joacă și cum își petrec timpul împreună.

Am simțit întotdeauna că am fost o pacoste pentru mama mea, când eram copil

Nu am nicio amintire de când ne jucăm împreună. Mergeam la plimbare, mă ducea la magazine și la bibliotecă, dar altfel, în restul zilei, nu trebuia să o deranjez. Era mereu „ocupată” făcând curățenie sau gătind pentru toată familia. Nu lucra, era casnică, iar eu eram singurul copil, așa că am petrecut mult timp singură.

Făceam tot ce puteam pentru a-i fi de ajutor sau pentru a nu-i stă în cale, pentru că atunci când mama era supărată, se schimbă întreagă atmosfera din casă. Că să nu mai zic și atitudinea ei față de mine. Mă temeam constant, cu disperare, să nu o „dau în bară” vărsând ceva sau făcând orice fel de mizerie. Nu îmi era teamă că m-ar fi dat o palmă sau ceva, ci doar că o să își iasă din fire. A o ruga să se joace era un factor declanșator pentru stările ei de nervi, așa că l-am evitat odată ce mi-am dat seama de acest lucru.

Îmi amintesc că odată am vărsat o întreagă cutie de cereale în bucătăria noastră, în timp ce încercam să-mi fac singură micul dejun. Când m-a văzut că încerc cu disperare să le adun pe toate, a țipat la mine să ies din bucătărie, în timp ce spunea cât de grea îi făceam viața și cât de mult și-ar fi dorit să o lăsăm cu toții în pace. Apoi a încetat mai vorbească cu mine timp de trei zile. Așa a reacționat ea mai tot timpul, când ceva o scotea din sărite: nu mai vorbea.

Se supăra foarte des și mai mereu din lucruri mărunte. Și nu conta dacă supărarea ei era direcționată către mine, tatăl meu sau către altcineva din familie. Dacă era supărată, trebuia să călcăm cu toții pe coji de ouă, făcând tot ce ne stătea în puțînță pentru a o face fericită, de dragul sănătății noastre mintale.

Era un mediu cu adevărat toxic și mă simțeam responsabilă să nu-l tulbur. Atenția pe care acum copiii mei o primesc de la mama mea, nu am simțit-o și eu când eram copil.

Citește și: Bunicii si copiii: ghid de supravietuire

Mama mea a avut o copilărie destul de dură și bănuiesc că a deveni părinte pentru ea a dezgropat multe din punct de vedere emoțional. Problema, atunci când am crescut, a fost că acest lucru a rămas complet neabordat și s-a manifestat în moduri cu adevărat dăunătoare din punct de vedere psihologic pentru mine. Tatăl meu a fost cel care s-a ocupat de mine în cea mai mare parte a copilăriei mele. El era cel cu care mă jucăm ore în șir, cel care mă ducea la piscină, cel alături de care construiam castele de nisip pe plajă.

Nu-mi amintesc că mama mea să fi făcut ceva cu mine care să nu fi fost în beneficiul ei direct. Și, că urmare, m-am îndepărtat de ea. Simțeam că eram o sursă de stres pentru ea.

Mama m-a hrănit, m-a îmbrăcât și m-a îngrijit, dar a ratat atât de multe ocazii de a se conecta cu adevărat cu mine, de a crea un mediu în care să nu-mi fie frică să o dau în bară chiar și din cele mai nesemnificative motive. Nu am nici măcar o singură amintire în care să ne jucăm sau să ne relaxăm împreună, când eram copil. Întotdeauna încercam eu să o fac fericită pe ea, și nu invers.

Iar acest lucru a influențat puternic modul în care eu, acum, interacționez cu copiii mei. Sunt momente în care, bineînțeles, le spun că sunt ocupată sau că trebuie să fac ceva, dar o iau mai încet și le acord timp. Mă asigur că sunt implicată în viață lor, că sunt atentă la nevoile lor și că mă conectez, cu adevărat, la emoțiile lor.

Cred că, acum, mama mea privește această nouă etapă a vieții ei ca pe o a două șansă

Mama mea se așează acum pe covor și se joacă cu copiii mei. Merge cu ei la plajă și se joacă cu ei cât e ziua de lungă. Merge cu copiii mei la piscină, unde se bălăcesc împreună. Iar acest lucru mă bucură nespus, dar în același timp, nu mă pot abține să nu mă simt tristă pentru mine, pentru fetița care a crescut cu o anxietate masivă din cauza relației nefericite pe care a avut-o cu mama ei.

Pentru fetița care mergea pe coji de ouă de fiecare dată când se întâmpla ceva. Pentru fetița care a petrecut ore întregi singură cu cărțile și jucăriile ei, dorindu-și să fie îmbrățișată sau să i se spună că este cea mai importantă ființă din lume pentru mama ei.

Mă bucur foarte mult că ei mei copii nu vor ști niciodată cum e să se simtă așa. Copiii mei scot la iveală ce e mai bun din toată lumea, iar când vine vorba de mama mea, ea strălucește cu adevărat atunci când petrece timp cu ei. Îmi place că micuții mei i-au trezit spiritul jucăuș și compasiunea.

Pe cât de tristă sunt pentru mine, pe atât de încântată sunt pentru ei. E că și cum ai privi cum cineva renaște. Sunt atât de norocoasă că ai mei copii sunt înconjurati de acest tip de iubire și, într-un fel, sunt recunoscătoare că am avut relația pe care am avut-o cu ea!

Articol tradus și adaptat după un material publicat pe site-ul cafemom.com.

Citește și: Bona, bunica sau cresa pentru copilul mic? Sfaturi de la mamici si specialisti

Surse foto: istockphoto.com

Articolul urmator
„Am descoperit că nepoata mea are exact același semn din naștere pe care îl are soțul meu. Exact în același loc. Am cerut un test ADN...”
„Am descoperit că nepoata mea are exact același semn din naștere pe care îl are soțul meu. Exact în același loc. Am cerut un test ADN...”

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Am fost crescută de bunica mea și nu aș schimba asta pentru nimic în lume
    Am fost crescută de bunica mea și nu aș schimba asta pentru nimic în lume

    Copiii crescuți de bunici pornesc în viață cu un dezavantaj, ar spune gurile rele. O femeie ne demonstrează contrariul și povestește despre educația aleasă primită de la...

    Privindu-mi mama fiind o bunică mai bună decât a fost ca părinte este sfâșietor de frumos
    Privindu-mi mama fiind o bunică mai bună decât a fost ca părinte este sfâșietor de frumos

    Povestea mea începe cu momentul când mama mea a vrut să mă avorteze și eu am supraviețuit. Apoi, afectată puternic psihic de miracolul supraviețuirii mele, mama mea m-a...

    Fiica mea a plâns moartea cățelului nostru timp de trei ani și eu nu am fost pregătită pentru asta…
    Fiica mea a plâns moartea cățelului nostru timp de trei ani și eu nu am fost pregătită pentru asta…

    Atunci când adoptăm un animal de companie, el devine un membru al familiei noastre. E firesc deci, ca atunci când îl pierdem, să suferim. Fiecare suferă în ritmul...

    Am rămas însărcinată în același timp cu fiica mea și mi-am alăptat nepotul
    Am rămas însărcinată în același timp cu fiica mea și mi-am alăptat nepotul

    Să descoperi că fiica ta adolescentă este însărcinată reprezintă un șoc, chiar dacă tu însăți ești o mamă foarte tânără. Într-o asemenea situație s-a...

    11 asistente la același spital au rămas însărcinate în același timp
    11 asistente la același spital au rămas însărcinate în același timp

    E ceva în aer și nu ne referim la starea vremii, ci la cele 11 asistente medicale care au rămas însărcinate în același timp. Femeile lucrează la același spital din...

    O mamă și fiica ei de 14 ani au născut în același timp la maternitatea din Botoșani
    O mamă și fiica ei de 14 ani au născut în același timp la maternitatea din Botoșani

    O mamă şi fiica sa de 14 ani au născut în acelaşi timp, la o maternitate din Botoșani! Toţi patru sunt într-o stare foarte bună, însă medicii trag un semnal de...

    Am fost nevoită să-mi iau adio de la primul meu copil, în timp ce eram în travaliu. Nicio mamă nu ar trebui să treacă prin asta!
    Am fost nevoită să-mi iau adio de la primul meu copil, în timp ce eram în travaliu. Nicio mamă nu ar trebui să treacă prin asta!

    O mamă și-a luat rămas bun de la primul său fiu, după ce acesta și-a pierdut viața în urma unui accident. În același timp, se afla în travaliu, pregătindu-se să-l...

    O femeie a rămas însărcinată în același timp cu mama surogat pe care o alesese să-i poarte copilul
    O femeie a rămas însărcinată în același timp cu mama surogat pe care o alesese să-i poarte copilul

    O femeie din SUA a împărțit cu internauții de pe TikTok situația bizară în care se află: a rămas însărcinată în același timp cu mama surogat pe care a...

    © 2024 Qbebe